Dublarea bugetului Apărării: industria locală nu beneficiază. Banii merg la șmecherii din Occident – 60m.ro
Bugetul apărării se va dubla în 2023, până la 7,8 mld. euro, faţă de nivelul din 2017, când era de 3,1 mld. euro. După creşteri an de an, întrebarea este cât a beneficiat industria locală de apărare de pe urma acestor majorări?
Cifrele arată că majorarea bugetului apărării nu s-a reflectat în producţia locală de armament, deşi era de aşteptat ca aceste comenzi să se îndrepte şi către producătorii locali, care, istoric, au avut o poziţie bună pe piaţa internaţională a armamentului. Astfel, cifra de afaceri din producţia de armament şi muniţii (cod CAEN 2540) a fost de 120 mil. euro în 2021, ultimele date disponibile, faţă de 160 mil. euro, în scădere cu 25%. În aceeaşi perioadă însă, alocările pentru Armată de la buget au crescut cu peste 50%, informează Mediafax.
În 2023, faţă de 2017, alocările pentru MApN se vor dubla. Primele 10 companii producătoare de armament şi muniţie, din cele 23 câte sunt în România, însumează afaceri de 100 mil. euro. Cea mai mare este Romarm SA, din portofoliul Ministerului Economiei, cu afaceri de 26 de mil. de euro. În top se află mai multe filiale Romarm, dintre care două din Cugir. La începutul lui 2022, la Cugir angajaţii au intrat în grevă, unii dintre ei susţinând că au salarii de 1.700 de lei, după 20 ani vechime la fabrica de armament.
În topul producătorilor de armament din România se află şi câteva firme cu acţionariat privat: Nova Modul, cu afaceri de circa 5 mil. euro sau Uzina Mecanică Băbeni, cu afaceri de 3,4 mil. euro.
Totuşi, comenzile locale suplimentare nu se reflectă doar în muniţie şi armament. Pe sub Arcul de Triumf au defilat şi camioane Iveco, care sunt produse la Petreşti, judeţul Dâmboviţa. Italienii de la Iveco deja au produs la noua fabrică din Petreşti mai bine de jumătate din cele 900 de vehicule din contractul cu Armata Română. Unitatea de producţie a fost inaugurată în 2020, după o investiţie de 50 de mil. de euro a italienilor.
Dimensiunea reală a comenzilor de pe piaţa din România nu este cunoscută în acest moment, pentru că singurul CAEN care reflectă doar vânzări spre apărare este cel amintit – producţia de armament şi muniţie. În aceeaşi vreme, Armata a mai cumpărat camioane Roman de la Braşov (23 în 2028, după ultimele date), uniforme de la belgienii de la Motexco din Iaşi sau turelele şi mitralierele de pe vehiculele Piranha V, care sunt produse de israelienii de la Elbit Systems în Bacău şi Măgurele.
Ministerul Apărării Naţionale nu a putut răspunde pe loc solicitărilor telefonice adresate de ZF ieri pentru date privind creşterea comenzilor industriei locale de apărare. Reprezentanţii ministerului au dat asigurări că există un impact în industria locală de apărare care a fost calculat şi că vor transmite datele actualizate.
Nu este cert care e valoarea exactă a achiziţiilor Armatei din piaţa românească. În ceea ce priveşte achiziţiile externe, lucrurile sunt mai clare.
