Supărare mare la Sofia: Bulgarii cer desființarea frontierei cu România – 60m.ro
O analiză publicată pe portalul specializat IntelliNews arată modul în care cancelarul austriac, Karl Nehammer, și-a schimbat în doar câteva zile decizia de a bloca aderarea Croației la Schengen, în ciuda datelor proprii care arată că țara de la Marea Adriatică este una dintre sursele de migranți ilegali pentru Austria.
Marcus How, șeful departamentului de analiză al VE Insight, o companie de consultanță în domeniul informațiilor de afaceri și al riscurilor politice cu sediul la Viena, citează surse la nivel înalt care spun că Nehammer a fost convins de croați cu două argumente.
Primul – a primit asigurări că Austria va primi gaze naturale de la un terminal LNG proaspăt inaugurat în Croația. Al doilea – a fost amenințat că firmele austriece nu vor mai primi nici un mare contract de infrastructură în Croația.
Pus în fața celor două argumente, cancelarul austriac a cedat și și-a schimbat poziția inițială, cea în care amenințase cu veto toate cele trei țări candidate la Schengen: Croația, România și Bulgaria. La Consiliul JAI de joi, Austria a votat pentru intrarea Croației și a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Citește mai jos analiza integrală publicată de IntelliNews:
Să nu ratezi niciodată ocazia de a folosi politica externă ca recuzită în politica internă. Aceasta este mantra pe care se pare că a luat-o în serios guvernul austriac, care se opune cu veto aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, dar o aprobă pe cea a Croației.
Situația a fost declanșată de criza în care s-a împotmolit guvernul cancelarului Karl Nehammer. În 2019, Partidul Popular de centru-dreapta (ÖVP) – condus atunci de Sebastian Kurz – a obținut o victorie decisivă în alegerile anticipate convocate în urma scandalului de la Ibiza. În loc să reintre în coaliție cu partenerul său căzut în dizgrație, Partidul Libertății de extremă dreapta (FPÖ), ÖVP a ales în schimb să se asocieze cu Verzii.
A reieșit că alegerile din 2019 au reprezentat un punct culminant pentru ÖVP, ai cărui funcționari de rang înalt au fost implicați în diferitele anchete de corupție care au luat naștere în urma scandalului Ibiza. Printre aceștia s-a numărat Kurz însuși, care nu a avut altă opțiune decât să demisioneze din funcția de cancelar în octombrie 2021, înainte de a părăsi cu totul politica două luni mai târziu.
Karl Nehammer, care ocupase anterior funcția de ministru de interne, a devenit în consecință cancelar și lider al ÖVP. De atunci, soarta ÖVP nu a făcut decât să se înrăutățească. Nehammer este o figură mai conciliantă decât Kurz, dar este mai puțin un lider al partidului său fracturat decât un președinte care jonglează cu interesele diferiților guvernatori regionali. Între timp, scandalurile de corupție nu au făcut decât să crească, consolidând percepția că ÖVP este putred din punct de vedere structural, într-un mod pe care Nehammer nu vrea sau nu poate să îl abordeze.
Împreună cu gestionarea dezastruoasă a pandemiei de coronavirus (COVID-19),
