Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu UE, despre eşecul aderării la Schengen: Nu s-a detectat o strategie limpede de acțiune și negociere

Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu UE, despre eşecul aderării la Schengen: Nu s-a detectat o strategie limpede de acțiune și negociere

Inquam Photos / George Călin

Prof.univ.dr. Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu Uniunea Europeană, spune că eşecul aderării României la Schengen a fost cauzat şi de o „abordare mai degrabă politicianistă” a subiectului. 

„A devenit aproape un obicei la români de a căuta explicații pentru eșecurile înregistrate de națiune și de Țară în alte locuri decât în cele responsabile de deciziile privind soarta României. Recent, în 8 decembrie 2022, românii au trecut prin momente neplăcute când au aflat că, datorită opțiunii liderilor guvernului de la Viena, Consiliul JAI al Uniunii Europene a respins solicitarea României de a intra în spațiul Schengen, după aproape 16 ani de când devenise membru al UE și după încă un refuz al aceleiași instituții europene, în 2011. Mass-media și media socială din România au început imediat, ca la comandă, să blameze guvernul austriac, Viena și tot ce era legat de statul Austria pentru opoziția arătată față de România în amintitul Consiliu de la Bruxelles.

Aceasta, chiar dacă a votat contra României și Olanda! La București și în majoritatea orașelor românești erau făcuți răspunzători pentru eșecul răsunător al României principalii lideri ai guvernului cu sediul în Viena! Aceste întâmplări m-au dus cu gândul la un alt episod din istoria noastră națională și europeană. Era după martie 1918, după ce guvernul României a acceptat un armistițiu cu Germania și Austro-Ungaria, urmare a numitei păci de la Brest-Litovsk și a avansului armatelor Puterilor Centrale în teritoriul românesc.Atunci, generalul Averescu, unul dintre eroii români ai Primului Război Mondial, a hotărât să intre în viața politică pentru a trage la răspundere pe cei care nu au pregătit adecvat România, care i-au secătuit capacitățile de producție și rezistență, fiind dispuși chiar la sacrificarea României doar pentru a se salva ei, averile și familiile lor.

Este ușor de înțeles că generalul Averescu s-a referit la partidele politice care au guvernat România la începutulsec.al XXlea, la principalii lideri politici și statali care ar fi trebuit să fie trași la răspundere de popor. Cu sloganul “Răspunderea”, Averescu a și câștigat campania electorală din 1920, dar a pierdut guvernarea, la începutul anului următor, pentru că nu a îndrăznit să se atingă de Ion I.C.Brătianu și partidul lui liberal, de însuși regele Ferdinand. Astfel că, răspunderile au fost căutate în altă parte, cel mai adesea în exteriorul țării”, este de părere Vasile Puşcaş.

De ce şi-au făcut românii speranţe pentru aderarea la Schengen 

„Tema extinderii Spațiului Schengen cu Croația, România și Bulgaria nu a fost discutată la București până când cancelarul Germaniei nu a amintit-o într-un discurs la Praga, în vara acestui an. Abia atunci liderii politici de la noi sau năpustit asupra subiectului, făcând din el o tolbă de aspirații pentru poporul român și o competiție neloaială pentru „eroism” partidist și chiar personal. Imediat au apărut evaluări de partid și chiar guvernamentale care apreciau că acum România era foarte bine pregătită „tehnic”(?!), fiind susținută de toate statele Spațiului Schengen,

 » Mai mult…