Curtea Europeană de Conturi: Certificatul COVID-19 a funcţionat, celelalte instrumente de restricţionare a circulaţiei nu prea
Curtea Europeană de Conturi a emis un raport cu privire la instrumentele folosite pentru restricţionarea circulaţiei între ţările UE şi eficacitatea acestora în timpul pandemiei. Astfel, conform Curţii, certificatul COVID-19 a funcţionat bine, însă celelalte instrumente nu.
Certificatul digital al UE privind COVID a contribuit la coordonarea restricţiilor de călătorie între ţările Uniunii Europene şi a fost eficace în facilitarea călătoriilor în timpul pandemiei de COVID-19, însă impactul celorlalte instrumente ale UE a fost modest, concluzionează Curtea de Conturi Europeană, într-un raport dat miercuri publicităţi.
Potrivit Curţii, Comisia Europeană a acţionat rapid pentru a propune soluţii tehnologice adecvate, dar utilizarea acestor instrumente de ţările UE a variat semnificativ, astfel încât impactul lor în facilitarea călătoriilor a fost inegal. În acest context, Curtea solicită UE să se pregătească mai bine, astfel încât să poată face faţă cu mai mult succes eventualelor situaţii de urgenţă viitoare.
Peste 70 de milioane de euro alocaţi pentru instrumentele informatice
„În martie 2020, la scurt timp după detectarea primelor cazuri de COVID-19 în Europa, ţările UE au început să impună controale la frontiere şi restricţii de călătorie. În pofida competenţelor sale limitate în domeniul politicii de sănătate publică, Comisia Europeană a luat diverse iniţiative pentru a limita impactul acestor măsuri asupra liberei circulaţii. În special, aceasta a dezvoltat o serie de instrumente pentru a facilita călătoriile şi pentru a ajuta la urmărirea cazurilor pozitive de COVID-19. Aceste instrumente au inclus un portal de depistare a contacţilor, formulare digitale de localizare a pasagerilor şi o platformă pentru transmiterea acestor formulare între statele membre ale UE, precum şi certificatul digital al UE privind COVID. UE a alocat 71 de milioane de euro pentru dezvoltarea acestor instrumente informatice”, se arată în raportul intitulat „Instrumente de facilitare a călătoriilor în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19; Iniţiative relevante, cu impact variind de la succes la utilizare limitată”.
Curtea a constatat că CE mobilizase rapid finanţare şi adoptase o abordare pragmatică în ceea ce priveşte dezvoltarea instrumentelor sub presiunea timpului. Portalul de depistare a contacţilor a început să funcţioneze după doar şapte luni de la debutul pandemiei, în timp ce certificatul digital al UE a fost finalizat înainte ca ţările UE să îşi fi încheiat planurile de vaccinare. În schimb, formularele de localizare a pasagerilor au fost elaborate prea târziu, unele soluţii naţionale fiind deja puse la dispoziţie mai devreme.
Ce nu a reuşit să facă Comisia Europeană
Curtea observă, de asemenea, că Executivul european nu a reuşit să convingă anumite state membre să îşi depăşească rezervele cu privire la utilizarea instrumentelor UE din cauza unor preocupări legate de protecţia datelor şi a altor preocupări de ordin juridic, precum şi pentru că acestea îşi dezvoltaseră deja propriile instrumente naţionale. În general însă, Comisia a răspuns preocupărilor legate de protecţia datelor şi a aplicat bune practici în materie de securitate informatică, se spune în document.
„Era esenţial ca toate ţările UE să adopte instrumente comune pentru a coordona restricţiile privind libera circulaţie şi pentru a facilita călătoriile în pofida situaţiei fără precedent cu care ne confruntam.
