Migranții, top-subiectul agendei de la Bruxelles. ”Să nu finanţăm ziduri şi sârmă ghimpată”
/ Foto: Pixabay, de denzel
Având în vedere că numărul tot mai mare de migranţi pune presiune asupra UE, şefii de stat şi de guvern din ţările membre sunt aşteptaţi la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a discuta, printre altele, această chestiune.
Marţi, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a discutat cu corespondenţii agenţiilor de presă participante la proiectul European Newroom (enr) despre zidurile de frontieră, spaţiul Schengen, Regulamentul Dublin şi noul pact privind migraţia, relatează enr în articolul său de fond, publicat vinerea.
În prezent, UE se confruntă cu un număr mare de migranţi în interiorul blocului comunitar. Într-un interviu acordat marţi la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat pentru corespondenţii agenţiilor de presă din cadrul enr că anul trecut s-a înregistrat o „creştere abruptă”, cu 330.000 de sosiri neregulamentare provenind din ţări precum Turcia, India, Cuba, Egipt şi Maroc.
În acelaşi timp, aproape un milion de persoane au solicitat azil în UE, a precizat comisarul. Potrivit lui Johansson, acest lucru a pus presiune asupra unor state membre, precum Belgia şi Olanda.
În cadrul summitului special de săptămâna viitoare, şefii de stat şi de guvern din UE sunt aşteptaţi la Bruxelles pentru a discuta unele dintre chestiunile deschise legate de migraţia în UE. Există câteva puncte nevralgice care vor juca probabil un rol important.
– Garduri la frontieră finanţate din fonduri UE? –
Unul dintre punctele de discuţie va fi probabil finanţarea ridicării de garduri din bugetul UE. Johansson a declarat în interviu că UE finanţează protecţia frontierelor, dar „construirea de ziduri şi sârmă ghimpată în jurul Uniunii Europene nu este o soluţie bună din multe motive”.
„Avem un principiu de lungă durată: să nu finanţăm ziduri şi sârmă ghimpată. Şi cred că acest principiu nu trebuie schimbat. Dar cred, de asemenea, că ar trebui să avem o abordare pragmatică. Desigur, cea mai mare parte a finanţării pentru protecţia frontierelor provine de la bugetul naţional şi noi ar trebui să ne concentrăm asupra a ceea ce putem face mai bine cu fondurile UE”, a adăugat Johansson.
În acelaşi timp, comisarul nu a exclus ca „infrastructura fizică” de la frontierele externe să fie finanţată din bugetul UE. Ar putea fi vorba, de exemplu, de tehnologii pentru supravegherea frontierelor.
Cu toate acestea, în toamna anului 2021, mai mult de zece state UE au cerut deja Comisiei Europene ca barierele fizice de la frontiere să fie plătite din bugetul comun, cel puţin parţial. La momentul respectiv, autoritatea de la Bruxelles a respins ferm această cerere. Recent, cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut Comisiei două miliarde de euro pentru extinderea barierei de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia.
– Schengen şi controalele la frontierele interne –
În spaţiul de liberă circulaţie Schengen sunt în prezent în vigoare controale la frontiere între membri ai săi, de exemplu la frontiera dintre Austria şi Slovenia.
