Cum a scăpat PSD prin legi cu dedicație OMV de la plata taxei de solidaritate: ”Scăpări” sau șpagă? – 60m.ro
Asumând o retorică populistă, PSD părea că a luat la țintă marile companii din România, acuzându-le că fug de la plata unor impozite și taxe. Această abordare nu este nouă, fiind patentată în guvernările patronate de Liviu Dragnea. Pentru a fi mai credibili în retorica lor, social-democrații au încercat chiar să arate cum se luptă cu marile companii. Spunem că au încercat, deoarece în realitate, prin două măsuri de taxare pe care le-a promovat până acum, reprezentanții PSD din guvern nu au făcut altceva decât să scape compania OMV Petrom de la plata unor sume uriașe la bugetul de stat.
Primul ”cadou” făcut companiei OMV Petrom a fost transpunerea în legislația națională a taxei de solidaritate stabilite de Comisia Europeană. Analiza întregului proces de elaborare a Regulamentului Comisiei Europene care stabilește cadrul de aplicare a taxei de solidaritate este un lanț de bizarerii din partea Ministerului de Finanțe, instituția responsabilă de formularea măsurilor fiscale din România.
Astfel, susțin surse guvernamentale, pe întreaga perioadă de negociere a Regulamentului, Ministerul de Finanțe, condus de pesedistul Adrian Câciu, nu a transmis la Bruxelles propunerile sale de modificare a textului, pe domeniul său de competență. Este important de precizat că în cadrul acestor negocieri a fost stabilită modalitatea de aplicare a contribuției de solidaritate și rolul pragului de 75% din cifra de afaceri, pe care astăzi PSD îl acuză în mesajele sale publice.
Ulterior, după aprobarea Regulamentului 1854/2022 în data de 6 octombrie 2022, când a început să curgă perioada de implementare a contribuției de solidaritate decisă de Comisia Europeană, Ministerul de Finanțe a avut același comportament indolent. Astfel, deși Comisia Europeană a organizat pe parcursul lunii decembrie două întâlniri de lucru cu statele membre, unde au fost discutate modalitățile de implementare a taxei de solidaritate, Ministerul de Finanțe nu a participat la prima și doar la presiune a decis să participe la a doua.
Un model de raportare ignorat
Mai mult, deși Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre încă pe 4 noiembrie anul trecut un model de raportare a activităților economice vizate și sumele estimate a fi colectate din aplicarea taxei de solidaritate pentru anii fiscali 2022 și 2023, Ministerul de Finanțe a trimis acest raport de abia pe 30 decembrie, respectiv, atenție, după adoptarea Ordonanței de Urgență care transpune în legislația națională Regulamentul UE.
Cu alte cuvinte, în loc să aibă corespondența înainte de adoptarea OUG pentru a corecta eventuale breșe de aplicare, Ministerul de Finanțe a decis, într-un mod extrem de ciudat, să transmită datele în ultima zi posibilă, când nu se mai puteau oferi observații din partea Comisiei Europene.
De ce nu a implementat ministerul de Finanțe modelul ceh?
La fel de ciudat este și modul în care Ministerul de Finanțe a ales să transcrie Regulamentul UE în legislația națională. Deși a avut posibilitatea fie să introducă coduri CAEN suplimentare (după modelul ceh), fie să nu introducă în Ordonanță vreun cod (cum au procedat state precum Germania,
