Recunoaştere europeană pentru Plăcinta Dobrogeană. Anunţul Comisiei Europene
Facebook Placinta Dobrogeana
Cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziţie. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declaraţie de opoziţie motivată, scrie Agerpres.
România, victorie în faţa Bulgariei
După ce a examinat declaraţia de opoziţie motivată şi a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România şi Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, însă consultările dintre cele două ţări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele acestor consultări.
„În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit „Dobrudzhanska banitsa”, care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar. În fapt, „Dobrudzhanska banitsa” are acelaşi înţeles ca „Plăcintă dobrogeană”. Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale „Dobrudzhanska banitsa” şi ale „Plăcintei dobrogene” ar putea fi considerate identice. Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări – Dobrogea de Nord în România şi Dobrogea de Sud în Bulgaria. Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare”, se menţionează în documentul CE.
Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs şi aria geografică, şi a atras atenţia asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de „Dobrudzhanska banitsa” din Bulgaria şi a susţinut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.
Anunţul Comisiei Europene
Comisia a analizat argumentele expuse în declaraţia de opoziţie motivată primită din partea Bulgariei în raport cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfăşurate între solicitant şi oponentul său.
„Produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” în România prezintă similarităţi cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria şi este denumit „Dobrudzhanska banitsa”. Cu toate acestea, în pofida tradiţiilor şi obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică şi istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiţii şi obiceiuri au evoluat în mod distinct în România şi în Bulgaria,
