Un nou conflict sângeros în Sudan, „cheia Rusiei” din Africa. Pe cine susţine Kremlinul şi ce vor cele două tabere

Un nou conflict sângeros a izbucnit în Sudan, iar scopul este obţinerea puterii în stat. Protagonişti sunt, acum, primii doi oameni din stat, generalul Abdel Fatah al-Burhan, comandantul armatei, şi generalul Mohamed Hamdan Dagalo, comandantul Trupelor de Sprijin Rapid, o miliţie paramilitară.
Încă din 1956, de când ţara şi-a proclamat independenţa, Sudanul a fost cel mai important aliat al URSS din Africa, iar ulterior al Rusiei. Chiar şi când în state precum Etiopia, Angola sau Mozambic funcţionau regimuri comuniste, Kremlinul arăta cel mai mare interes pentru Sudan, o ţară imensă, cu ieşire la Marea Roşie, aflată în vecinătatea Egiptului, dar şi cu importante rezerve de aur.
După căderea URSS şi intrarea în izolare a lui Omar al-Bashir, generalul care a condus ţara între 1989 şi 2019, Moscova a fost una dintre puţinele destinaţii de export pentru aurul sudanez. La schimb, Moscova a oferit arme, dar şi sprijin internaţional. Spre exemplu, în 2017, după o reuniune cu preşedintele Vladimir Putin, generalul al-Bashir a subliniat că Sudanul este „cheia Rusiei” în Africa. Ca atare, gruparea Wagner, condusă de Evgheni Prigojin, a obţinut acordul de funcţionare pe teritoriul Sudanului, dar şi de exploatare şi export a producţiei de aur a ţării, între 26 şi 30 de tone anual.
Acum, liderul pe care mizează Kremlinul este generalul Mohamed Hamdan Dangalo, care era prezent la Moscova în 24 februarie 2022, ziua declanşării invaziei în Ucraina. Iar faptul că Rusia sprijină masiv miliţia lui Dangalo a fost reliefat şi prin vizita făcută de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, la Khartoum în februarie 2023.
Lupte sângeroase în Sudan
Sute de civili și-au pierdut viața sau au fost răniți, lupte violente se duc în capitala Khartoum, inclusiv în cartierele rezidențiale din centru, acolo unde niciodată de la proclamarea independenței, în 1956, nu au avut loc ciocniri militare. Misiunile diplomatice străine au fost izolate, altele s-au refugiat de urgență după ce sediul reprezentantului Uniunii Europene și un convoi diplomatic american au fost atacate cu focuri de armă. Programul Alimentar Mondial a suspendat toate acțiunile sale după ce trei dintre angajații săi au fost ținta loviturilor. Această situație nu va face decât să agraveze și mai mult situația disperată din una dintre cele mai sărace țări de pe glob: aproape 18 milioane de oameni, din cei 45 de milioane de locuitori ai Sudanului, sunt asistați permanent cu alimente și bunuri de strictă necesitate de organizațiile și asociațiile internaționale de caritate, scrie info-sud-est.ro.
Ambele tabere spun acum că au preluat controlul Palatului Prezidenţial din Khartoum, dar şi asupra aseroportului internaţional. Zborurile au fost anulate, legăturile telefonice şi prin internet sunt greoaie, iar televiziunea naţională transmite mesajele ambelor grupări.
În ceea ce priveşte trupele, armata sudaneză are 120.000 de soldaţi, în timp ce trupele lui Dangalo numără 80.000 de oameni.
Există şi o legătură cu România. Mai exact, clădirea Parlamentului a fost construită sub comanda arhitectului Cezar Lăzărescu, creatorul staţiunii Mamaia. Funcţionează din 1978 şi este doar una dintre investiţiile româneşti din această ţară.