Reforma politicii UE de azil şi migraţie: Ungaria ”respinge cu forţă” acordul. Spania, Grecia şi Italia îl salută
Ungaria a afirmat că ”respinge cu forţă” acordul convenit miercuri de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a modifica în profunzime sistemul european de azil şi migraţie.
Ungaria a afirmat că respinge cu forţă acordul convenit miercuri de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a modifica în profunzime sistemul european de azil şi migraţie, Budapesta refuzând să contribuie la mecanismul de solidaritate obligatorie între ţările membre. Acordul a fost salutat de Spania, Grecia şi Italia.
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a apreciat că acordul este „fundamental” pentru ţara sa
Respingem cu forţă acest pact privind migraţia, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Nu vom lăsa să intre nicio persoană împotriva voinţei noastre, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a apreciat că acordul este „fundamental” pentru ţara sa, întrucât va permite ameliorarea modului de gestionare a frontierelor şi gestionarea de o manieră mai umană şi coordonată a fluxurilor migraţiei.
Spania este una dintre principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, chiar dacă această ţară este adesea doar o etapă pentru aceşti migranţi veniţi din Africa, care se duc apoi în alte ţări din Uniunea Europeană, în special în Franţa.
Anul acesta, Spania s-a confruntat cu un număr record de migranţi din 2018 încoace, cu 52.945 de persoane intrate ilegal pe teritoriul său în perioada 1 ianuarie-15 decembrie, cu 76% mai mult decât în aceeaşi perioadă în 2022, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului de Interne spaniol.
Situat în largul coastei de nord-est a Africii, arhipelagul spaniol Canare a fost cu precădere confruntat anul anul acesta cu cea mai gravă criză a migraţiei pe care a cunoscut-o din 2006 încoace şi a înregistrat o creştere spectaculoasă a sosirilor de migranţi ilegali, originari majoritatea din Africa Subsahariană.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi-a exprimat „satisfacţia” faţă de acord, în timpul unui consiliu ministerial.
La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi-a exprimat „satisfacţia” faţă de acord, în timpul unui consiliu ministerial, susţinând că acesta este „un răspuns important” la eforturile Greciei de a se pune în aplicare o politică de imigraţie strictă, dar justă.
Grecia este, alături de Italia, în prima linie a sosirilor de migranţi care caută să ajungă în Europa pe Marea Mediterană, mai ales dinspre Turcia. De la începutul anului, circa 44.900 de persoane în căutare de azil în UE au sosit în Grecia, în principal pe insulele din Marea Egee apropiate de coasta turcă, cel mai mare număr din ultimii patru ani, potrivit Naţiunilor Unite.
De la sosirea sa la putere în 2019, premierul conservator al Greciei, care pledează pentru o linie dură în materie de migraţie, a fost acuzat că autorizează respingeri ilegale în mare şi de-a lungul frontierei terestre cu Turcia. În pofida anchetelor documentate ale ONG-urilor şi marilor media internaţionale, Mitsotakis a negat mereu aceste respingeri.
Acest acord european a intervenit în condiţiile în care Grecia a dat undă verde marţi unui permis de şedere condiţionat pentru migranţi fără acte instalaţi în ţară de peste trei ani şi care lucrează deja pe teritoriul grec.
