Bătălia pentru fenomenul deepfake. Ascensiunea partidelor „extremiste”
2024 – anul în care se va da o competiție underground pentru tehnologie deepfake. Cum arată cele mai comune dezinformări, de cele mai multe ori venite din partea țărilor autocrate.
Fenomenul deepfake și abuzul AI sunt două subiecte care intră tot mai mult în atenția Uniunii Europene și a instituțiilor de presă care reflectă asupra alegerilor generale din anul 2024 la nivel global. Sunt alegeri în câteva dintre cele mai „fierbinți” puncte din lume – Taiwan, India, Indonesia, Europa și SUA.
În același timp, odată cu ridicarea partidelor care sunt considerate „extremiste”, abuzul inteligenței artificiale și a uneltelor care facilitează deepfake-ul – un fenomen care presupune impersonări ale unor personalități-cheie în lume cu scopul de a dezinforma opinia publică – de cele mai multe ori în strânsă legătură cu creațiile AI, a oferit o rampă de lansare pentru micile partide de altădată care au cunoscut un boom pe scena politică.
După cum spunea și jurnalista Maria Ressa, specializată în lupta împotriva crimelor cibernetice la nivel global, polarizarea societății și indivizilor creează un ambient prielnic pentru astfel de partide de a câștiga mai multă popularitate sub impresia unui „populism” de fațadă.
Într-o investigație făcută de jurnaliști europeni, proiect susținut de The Investigative Journalism for Europe, din cadrul UE, fenomenul deepfake a fost propulsat de războiul din Ucraina, deși el exista cu mult timp înainte.
Exemplu de deepfake
Un exemplu este dat de o filmare falsă, supraeditată, cu președintele Ucrainei care „spune” că ucrainenii nu trebuie să moară:
„”Nu este nevoie să mori în acest război. Vă sfătuiesc să trăiți”, a comandat cu seriozitate vocea președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky într-unul dintre videoclipurile care au devenit virale în martie 2022, la scurt timp după invazia Rusiei, urmat de un altul al președintelui rus Vladimir Putin, care vorbea despre o predare pașnică. Cu toate că erau de calitate scăzută, videoclipurile au reușit să se răspândească rapid, creând confuzie și, în cele din urmă, transmiterea unei narative distorsionate.
În universul digital, unde granițele dintre realitate și ficțiune sunt din ce în ce mai estompate, a apărut un alt mijloc care pune sub semnul întrebării realitatea proiectată pe ecranele noastre: deepfake-urile. Acestea sunt montaje hiperrealiste care imită aspectul sau vocea unei persoane. De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, utilizarea lor a fost o armă a conflictului, infiltrând fiecare colț al rețelelor sociale. În ciuda reacțiilor aproape imediate și a demontării care a urmat, circulația lor a fost mai eficientă în anumite cazuri.”, se regăsește pe publicația wired.it, care a publicat articolul inițial al jurnaliștilor Cristina Gironès, Vittoria Torsello, Giovana Faria.
Cursa deepfake-urilor
„Suntem ființe foarte vizuale, ceea ce vedem influențează ceea ce gândim, percepem și credem”, spune Victor Madeira, jurnalist și expert în contrainformații și dezinformare rusă. „Deepfake-urile reprezintă doar cea mai recentă armă destinată să introducă confuzie, să copleșească și, în cele din urmă, să paralizeze luările de decizie occidentale și voința noastră de a răspunde.”
