Cote (de gen) sau, mai degrabă, coterii – 60m.ro
Biroul Electoral Central a făcut publică lista competitorilor electorali înscriși pentru alegerile europarlamentare, care vor avea loc în 9 iunie, precizând că au intrat în cursa electorală 22 de competitori, mai precis 4 alianțe electorale, 11 partide politice și 7 candidați independenți. Vom vedea, ceva mai târziu, câți vor rămâne în cursă până la urmă.
La o primă aproximare, problematica privind reprezentarea cotelor de gen – una în jurul căreia, de ceva vreme, câteva voci foarte vocale au transpirat mult – este rezolvată pentru listele de candidaturi pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Sigur, anumite doamne foarte vigilente urmăresc problema cu obstinație dincolo de alegerile europarlamentare. Corului clasic, ca să-i spunem așa – Gabriela Firea (PSD), Olguța Vasilescu (PSD), Alina Gorghiu (PNL), Raluca Turcan (PNL) – i s-au alăturat recent, tot în tandem (se putea altfel, într-o asemenea relație de iubire!?), deputatele Laura Vicol (PSD) şi Cristina Trăilă (PNL), care, cu gândul la viitor, desigur, se arată îngrijorate de perspectivele raportului cotelor de gen pentru alegerile parlamentare din iarnă. Drept urmare, cele două deputate vor să introducă un sistem de penalizare a partidelor care nu încurajează participarea femeilor la viaţa de partid şi nu le promovează în poziţiile eligibile la alegeri. Ați reținut: “nu le promovează în poziţiile eligibile la alegeri”. Ar fi foarte interesant să ne expună cele două doamne cam ce-ar trebui să facă partidele politice – și, în regim de reciprocitate, doamnele! – pentru a încuraja participarea femeilor în politică. Ce știm, aproape sigur, este maniera în care unele doamne, în timp, au ajuns în ecuațiile decizionale ale politicii. Dacă ne întrebați cum, vă răspundem parafrazând, un clasic: Apoi, aiasta, monșer, nu se cade a o spune, aici!
Câteva precizări se impun. Sunt în asentimentul unui mare filosof liberal – şi mi se pare cea mai pertinentă abordare legată de acest subiect – care spunea, într-o carte redactată în 1861, dar publicată abia în 1869: „Dacă femeile au o mai mare înclinaţie spre unele lucruri decât spre altele, nu este nevoie de legi sau de inculcare din partea societăţii pentru a determina majoritatea femeilor să le facă pe primele şi nu pe cele din urmă. Oricare ar fi domeniile în care serviciile femeilor sunt dorite, concurenţa liberă le va oferi cea mai atrăgătoare perspectivă” (John Stuart Mill, Supunerea femeilor, Editura Limes, pag. 56, Cluj Napoca, 2013).
Una dintre inițiatoarele foarte vocale este doamna Alina Gorghiu (PNL), acompaniată, desigur (doar nu putea să lase o astfel de temă nefrecventată și de dânsa) de doamna Gabriela Firea (PSD), …da, exact, doamna aceea care, periodic, vine cu propuneri populiste dintre cele mai exotice.
Corul feministelor obsedate / vrăjite de legiferarea cotelor de gen are și susținători aflați în funcții și care trebuie oarecum să-și justifice șederea pe scaun, astfel că Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (în paranteză fie spus, încă o instituție superfluă, menită a încurca lucrurile în statul român), Asztalos Csaba, le-a recomandat organizaţiilor neguvernamentale să se adreseze Justiţiei când constată că există „liste de partid” în care nu este respectat principiul egalităţii de gen.
