Cornel Nistorescu: O făcătură academică – Daniel David – 60m.ro
Noul guvern Ciolacu se mai poate lăuda cu o lovitură și alte recorduri. După dezastrul ultimilor doi ani de împovărare a României, a căzut tot în picioare și se zbate să păstreze puterea și să consemneze alte performanțe demne de un Guinness Book. Pentru prima dată în istoria țării noastre, guvernul are un ministru care ar fi cel mai citat cercetător din lume. Tot Ciolacu, la cererea PNL, a instalat pe scaunul lui Spiru Haret un ministru „woke“ și a pus în fruntea instituției un academician cu o operă discutabilă, intitulată pompos „Psihologia Poporului Român”- Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală.
Lucrarea a apărut în mai multe ediții și lasă cititorul cu gura căscată și cu ochii mari încă de la prezentarea prețioasă. Iar la sfîrșitul volumului, „opera” are o sinteză (din care voi reproduce cîteva „concluzii” ale savantului) și un ghid orientativ pentru întrebările folosite în focus-grupuri, plus un interviu acordat unui ziarist și apărut în revista LaPunkt (!?) . Și care interviu ar putea fi inclus într-o carte a respectivului jurnalist, nu într-o lucrare cu pretenții științifice a unui academician. „Psihologia poporului român” are legătură cu interviul acordat de Daniel David în măsura în care autorul o ilustrează din plin la un eventual capitol despre ifose și superficialitate.
De acum încolo, guvernul Ciolacu poate pretinde că are habar de psihologia poporului român (dacă mai studiază cartea amintită încă vreo două decenii!) și chiar să transmită ministerelor, prefecturilor și comunelor indicații și interpretări. Cel mai citat om din lume poate da o mînă de ajutor și poate întoarce tot învățămîntul românesc cu roțile în sus.
În cartea sa, „savantul cel mai citat din lume” procedează la formularea unui „construct” (sistem teoretic ipotetic) după care adună date de prin cărți și cercetări și scoate repede o concluzie:
-„Despre profilul emoțional al românilor -Despre bunăstarea subiectivă la români- Concluzii: În general, românii au un nivel scăzut al fericirii ca satisfacție de viață. De asemenea, nici efectul pozitiv nu este crescut”
– ”Despre relațiile românilor-Despre relațiile de cuplu la români.
Concluzii generale și implicații: În cazul persoanelor căsătorite/aflate într-o relație, americanii au un scor mai mare la satisfacția în cuplu,iar românii la expresivitate și coeziune diadică, acestea fiind probabil elementele principale care mențin cuplurile în țările/culturile analizate. În cazul persoanelor divorțate, americanii au un scor mai mare la satisfacția diadică, iar românii la coeziunea diadică, amîndouă fiind însă mai scăzute decît în cazul persoanelor aflate într-o relație în cultura de referință…..”
Demonstrațiile lui Daniel David sunt complicate, contorsionate și formulate în termeni greu accesibili publicului larg, iar trimiterile la literatura de specialitate, mai ales americană, abundă și sunt necontrolabile. Pentru politician și pentru profesori, pentru nepsihologi și pentru cei fără experiență clinică, volumul lui Daniel David este nelecturabil. Merită să mai reproduc cîteva concluzii care pot da o imagine asupra „anvergurii” intelectuale a operei și a autorului:
-„Despre stilul de muncă la români: Americanii sunt mai intoleranți decît românii la piedici și amînări care pot afecta cursul unei acțiuni (cu mărimile efectului relevante practic/ecologic atît pentru bărbați,
