Comisia de la Veneția și obligațiile Republicii de pe Dâmbovița. De ce lucrurile nu pot rămâne așa – 60m.ro
Raportul de 20 de pagini publicat luni, la Strasbourg, de către Comisia de la Veneția, arată că statul de drept e atunci când însuși statul se supune dreptului. Chiar dacă documentul are natura unei opinii și nu se amestecă în deciziile Curții Constituționale din România, raportul spune că nu anulezi alegerile decât în momente „strict excepționale” și că nu o poți face „exclusiv pe baza informațiilor clasificate”. E datoria statului să explice românilor ce a fost „excepțional” și să o dovedească, cu probe nesecrete.
Pe 27 martie 2023, Cătălin Predoiu, pe atunci ministrul justiției, a primit-o pe Claire Bazy Malaurie, președinta Comisiei de la Veneția. „A fost un privilegiu de a avea o discuție elevată și, în mod particular, am discutat despre necesitatea de a consolida încrederea cetățenilor în Justiție”, a spus Cătălin Predoiu.
Luni, 27 ianuarie 2025, când a venit raportul Comisiei de la Veneția pornit de la o întrebare legată de anularea alegerilor din România, n-a mai fost un privilegiu pentru nici unul dintre responsabilii puterii. Cel puțin asta rezultă din tăcerea care s-a așternut.
CCR s-a sesizat din oficiu și, prin urmare, nu a mai rămas cine să judece apelul
Da, e adevărat: Comisia de la Veneția nu s-a pronunțat strict pe situația României și nu a decis în locul României. Dar Comisia a analizat cazul pornind de la o întrebare referitoare la anularea alegerilor noastre prezidențiale, nu de la alte alegeri.
„În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, a fost întrebarea cu care a fost sesizată Comisia de la Veneția de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Comisia își începe raportul prin a spune că s-au mai văzut alegeri anulate în Europa (dă exemplul Austriei, Bulgariei și Ucrainei) dar subliniază că „decizia Curții Constituționale din România este specială în mai multe privințe”.
Întâi, pentru că CCR s-a sesizat din oficiu, ca o Curte Supremă, cu un set extins de competențe generale. Consecința? Nu a mai rămas cine să judece un eventual apel specific. În general, spune Comisia de la Veneția, o astfel de decizie se ia de către autoritățile electorale și apoi rămâne curților superioare rolul de apel. La noi, CCR a decis și apoi AEP și BEC au aplicat, dovadă că pe ecranele tabletelor din secțiile unde se vota vineri, 6 decembrie, a apărut un mesaj potrivit căruia se stopează votul în urma deciziei BEC.
Ana Leahu, 66 de ani, a votat pe 6 decembrie la secția 379 din Forlì, Italia. Foto: Cosmin Bumbuț
Ca multe alte lucruri din drept, principiul invocat de Comisie e logic. El e desenat astfel încât poate fi înțeles de către noi, oamenii fără cunoștințe juridice: dacă o curte ia o decizie, CCR în acest caz, e dificil ca aceeași curte să judece contestația, pentru că își poate pierde rolul obiectiv de arbitru.
Cum dovedești că influențele campaniei din online au viciat rezultatul alegerilor
Un alt lucru special în cazul României a fost faptul că „decizia se bazează pe interferențe prin intermediul social media și utilizarea disfuncțională a tehnologiilor digitale și a IA care favorizează unul dintre candidați.
