Raportul Comisiei de la Veneția nu este despre democrație – 60m.ro
Comisia de la Veneția a Consiliului Europei nu a publicat un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională, ci un ”Raport urgent despre anularea alegerilor de către Curțile Constituționale”, ”la solicitarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pornind de la recentul caz din România”.
Din întregul document, reiese că nu este un raport despre anularea injustă a alegerilor prezidențiale din România, ci despre cum alte state europene să recurgă la măsuri similare fără a stârni scandaluri, despre cum și când ar trebui declasificate informațiile serviciilor secrete, despre cum ar trebui comunicate publicului, despre cum ar trebui modificate legile electorale astfel încât să câștige cine trebuie sau alegerile să fie lesne anulate.
Într-adevar, raportul Comisiei de la Veneția arată că ”simplul fapt că un candidat are succes în campania online și că platformele sociale îi amplifică mesajul mai mult decât este posibil prin presa tradițională nu înseamnă că acest candidat a violat regulile privind cheltuielile de campanie și transparența și că astfel a obținut un avantaj”. Numai că acest paragraf nu se refera neapărat la România, ci este mai degrabă pentru viitor, pentru alte țări. Strict despre România, Comisia de la Veneția spune: ”Această decizie a Curții Constituționale a fost justificată pe baza unor noi informații, i.e. dezvăluirea și publicarea de către serviciile secrete a unor informații anterior clasificate. Lanțul evenimentelor (circumstanțele care au dus la revizuirea unei decizii anterioare a Curții Constituționale) nu este subiectul raportului Comisiei de la Veneția. Relevante pentru scopul acestui raport sunt probele pentru asemenea decizii”.
Privit în întregul său, Raportul Comsiei pentru Justiție prin Drept al Consiliului Europei nu este un rechizitoriu la adresa CCR, ci un îndreptar după care Curțile Constuituționale din Europa, din ”gradina democrației, să ajute la alegerea celor care ”trebuie aleși”, mai cu seama în ”zodia Trump”, când evoluții politice precum cele din Romania se vor extinde în tot mai multe state, în dauna progresismului, integrării uniformizate, a migrației, a amestecului identităților naționale, ecologismului radical și a -ismelor de tot felul. Vorbim mai degrabă despre un apel al Comisiei de la Veneția de concepere a unor reguli acceptabile pentru ridicarea unor ziduri pentru apărarea democrației de ea însăși, pentru formarea unor carteluri politice conformiste și tehnocratice de centru, care să limiteze drastic posibilitatea alegerii reale. România pare a juca, din nou, rolul de laborator de testare.
Contextul european justifică alegerea Comisiei de la Veneția de a spune că este un ”raport urgent”.
Germania are un ”zid de apărare” împotriva extremei drepte ridicat de partidele tradiționale imediat după începerea ascensiunii Alternativei pentru Germania. Este un pact pentru excluderea categorica a cooperării cu AfD, ținând astfel extrema dreaptă departe de putere. Asta înseamnă nu doar excluderea coalițiilor cu extrema dreaptă, ci și retragerea oricărui sprijin pentru orice lege care nu poate trece prin Bundestag decât cu sprijinul extremei drepte. Acest zid este pe cale să cadă.
Liderul CDU, Friedrich Merz, cel mai probabil viitor cancelar, după alegerile anticipate din luna februarie,
