Ciprian Demeter: Moscova și Tiraspol, o relație complicată cu termen limită – 60m.ro
În februarie 2025, regiunea transnistreană se pregătește să primească ceea ce a fost numit ”gaz umanitar” din partea Federației Ruse, o inițiativă, aparent generoasă, care promite să furnizeze gaz gratuit regiunii separatiste până la mijlocul lunii aprilie 2025. La prima vedere, gestul pare a fi un act de solidaritate din partea Moscovei față de o regiune care se confruntă cu dificultăți economice și energetice. Cu toate acestea, o analiză mai atentă a situației dezvăluie un tablou mult mai complex.
Acest ajutor energetic, despre care se afirmă că va fi oferit gratuit până la mijlocul lunii aprilie 2025, ridică mai multe semne de întrebare, mai ales în contextul unui lanț complicat de achiziții și plăți ce implică firme din Emiratele Arabe Unite și companii europene.
Surse neoficiale sugerează că acest aranjament este rezultatul unor negocieri intensive care au avut loc recent între reprezentanți ai administrației de la Tiraspol și oficiali ruși, discuții care par să fi culminat cu o vizită a unui funcționar transnistrean la Dubai, la începutul anului 2025. Această călătorie în Emiratele Arabe Unite nu poate fi înțeleasă ca fiind o coincidență, ci mai degrabă o piesă esențială într-un complex puzzle geopolitic și economic.
Întrebarea care intervine în acest caz este: cine plătește cu adevărat pentru acest gaz? Deși se proclamă a fi ”umanitar” și ”gratuit”, realitatea din spatele acestui aranjament este probabil mult mai complicată, iar implicarea unor firme din Emiratele Arabe Unite și a unor companii europene într-un lanț complicat de achiziții și plăți sugerează că ”gratuitatea” este mai degrabă o iluzie bine orchestrată.
Este posibil ca prețul real al gazului să fie absorbit prin intermediul unor tranzacții complexe care implică diverse entități economice și, posibil, chiar fonduri guvernamentale mascate, o strategie ar putea servi mai multor scopuri cum ar fi evitarea sancțiunilor internaționale, astfel că prin utilizarea unor intermediari și a unor rute comerciale indirecte, Rusia ar putea încerca să ocolească sancțiunile economice impuse de Occident, crearea unei dependențe energetice prin care Moscova își consolidează poziția de furnizor indispensabil pentru regiune, creând o dependență pe termen lung oferind gaz ”gratuit”, proiecția unei imagini pozitive prin gestul ”umanitar” care permite Rusiei să se prezinte ca un salvator al populației transnistrene, în contrast cu presupusa indiferență a Chișinăului și a Occidentului.
Cuciurgan – fortăreața energetică sub pază rusească
Centrala termoelectrică de la Cuciurgan joacă un rol crucial în această ecuație energetică complexă. Situată strategic pe malul stâng al Nistrului, centrala nu este doar o sursă vitală de energie pentru regiunea transnistreană, ci și un simbol al influenței rusești în zonă.
În contextul crizei energetice actuale, Cuciurgan se pregătește să-și reia producția de energie electrică pe bază de gaze, posibil chiar din 25 ianuarie 2025, o mișcare deosebit de importantă, având în vedere că rezervele de cărbune ale centralei sunt suficiente doar pentru încă 14 zile de funcționare. Tranziția de la cărbune la gaz natural nu este doar o schimbare tehnică, ci și o mișcare strategică ce vine cu implicații profunde: controlul strategic,
