Tensiuni la Cernăuți. Catedrala „românească“, disputată de Biserica Autocefală a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană / video
Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană își dispută Catedrala Mitropolitană din Cernăuți, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.
CITEȘTE ȘI – Paradox în Ucraina, după ce s-a renunțat, în sfârșit, la „limba moldovenească“. Cum continuă să fie numită comunitatea de români
Comunitatea românească din Ucraina și-a arătat dezamăgirea, de curând, cu privire la faptul că autoritățile de la Kiev tergiversează de aproximativ cinci luni înființarea cultului Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Grupul de inițiativă s-a adresat din nou, pe 29 ianuarie 2025, în legătură cu amânarea nejustificată
Grupul de inițiativă a trimis o scrisoare care a ajuns la președintele Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică și Libertatea de Conștiință, Viktor Yelenski. Oficialul a fost informat despre întârzierea și amânarea nejustificate și lipsa oferirii unui răspuns privind procesul de înregistrare.
În tot acest timp, cele două biserici ortodoxe din țara vecină, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Autocefală) și Biserica Ortodoxă Ucraineană (care a ținut de Patriarhia Moscovei până în 2022) își dispută Catedrala Mitropolitană din Cernăuți, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.
CITEȘTE ȘI – În timp ce toată lumea vorbește de coiful de aur de la Coțofenești, niște artefacte românești de mare valoare sunt pierdute prin Ucraina / foto
Foto: Agerpres
Catedrala mitropolitană are o legătură strânsă cu comunitatea românească din nordul Bucovinei, fiind un simbol al spiritualității acesteia încă de la sfințirea sa, pe 4 iulie 1864, de către episcopul Eugenie Hacman. Până în prezent, aici se oficiază slujbe și în limba română, păstrând vie tradiția ortodoxă românească, notează Agenția de Știri Bucpress.
Astăzi, adepții Bisericii Ortodoxe a Ucrainei – Autocefale (PȚU) au organizat la Cernăuți o adunare a enoriașilor pentru a discuta despre trecerea Catedralei Mitropolitane din Cernăuți sub jurisdicția acesteia, potrivit declarațiilor controversatului preot Roman Grișciuk (vezi imaginile mai jos).
CITEȘTE ȘI – Ucraina a refuzat ca o stradă din Odesa să se numească Mihai Eminescu. Ce variante au fost acceptate
De curând au mai avut loc adunări similare în localitățile Storojineț și Hliboca, zone cu importante comunități românești.
Agenția Bucpress atrage atenția asupra faptului că pe fațada lăcașului de cult estet realizată o inscripție în limba română: „A.D. 1844” și „Unu-i în trei ipostasuri Dumnezeu”, un testament al identității culturale și religioase românești a acestui loc sfânt.
Sfântul Sinod, despre amânarea „fără un motiv întemeiat“ a recunoașterii Asociaţiei „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina“
La finalul lunii octombrie a anului trecut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat regretul față de faptul că autoritățile din Ucraina „au întârziat fără un motiv întemeiat, pe o perioadă nespecificată“, recunoașterea oficială a Asociației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina“ și a decis să continue eforturile pentru „rezolvarea acestei cereri justificate“.
„A luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina“,
