Andrei Marga: Trepăduși cu piept bombat se autoflatează cu pretenția de „proeuropeni”, când nimeni în jur nu s-a declarat împotriva Europei unite – 60m.ro
„Mai mult ca altădată, viața depinde de decizii politice. Cu deosebire acum, când neînțelegerile ajung din nou în preajma conflagrației. Memorabil, John Adams spunea: „Eu trebuie să studiez politica și războiul pentru ca fiii mei să poate avea libertatea de a studia matematica și filosofia. Fiii mei se cuvine să studieze matematică și filosofie, geografie, istorie naturală și construcții navale, navigație, comerț și agricultură pentru a da copiilor lor dreptul de a studia pictură, poezie, muzică, arhitectură, sculptură, tapițerie și porțelan” (1809, în Corespondence …, Boston, 1923). Firește că, pentru un „părinte fondator” al Statelor Unite, politica avea sensul de a rezolva chestiuni ale vieții cetățenilor, în interes public”, scrie, în Cotidianul, profesorul Andrei Marga.
„Acest sens, din nefericire, este adesea trădat. În politică, unii caută azi conflicte, încât să-și păstreze funcțiile, fie și în pofida daunelor pe care le-au produs deja comunităților.
Suntem, istoric vorbind, după administrația Joe Biden. Urmare a vederilor scurte și a deciziilor eronate, aceasta a desfigurat „progresismul” unor Theodore Roosevelt sau Woodrow Wilson, ca pachet de reforme în aplicarea Constituției americane, privind asigurarea de șanse cetățenilor. Din proiect economic și social, „progresismul” a fost convertit, în cele din urmă, în eliberare sexuală și schimbare a sexului. Democrația a fost percepută ca disciplinare sub o nouă activistică. Scindarea lumii, explozia datoriei publice, instrumentarea justiției interne și internaționale pentru a lovi rivali, segregarea politică a cetățenilor, reînarmarea și războaiele sunt efectele ușor de constatat.
Nu m-am ferit să critic aceste vederi și convertiri. Am spus din capul locului că abordarea lumii ca „luptă a democrației cu autoritarismul”, declarată din 2020, urmându-i orbește pe Karl Popper și discipoli, nu stă pe analiză serioasă, ci este o improvizație înșelătoare. În fapt, ea a antagonizat oamenii și a împiedicat dezvoltarea. Dezbaterea publică, educația și creația au dat înapoi, iar unele democrații s-au degradat. „Noua corectitudine politică”, care se deosebește de cea din anii cincizeci doar prin culoare, a slăbit țările. Instituțiile s-au rupt de cetățeni, mediocri manevrabili au devenit decidenți, iar cleptocrația a înflorit.
Cultura politică, civică și democratică a Americii a dovedit însă din nou capacitatea regenerării republicanismului democratic al tradiției. Acesta a articulat o viziune alternativă, cu idei realiste și robuste, care a și dobândit sprijinul la alegerile din noiembrie 2024. Acum se anunță mai mult decât o schimbare de guvernare – revenirea la libertatea de exprimare cetățenească, la democrație și cooperare între ființe umane.
Noul profil al politicii externe
În discursul inaugural al mandatului său din 2025, președintele Donald Trump a spus: „Alegerea mea recentă are mandatul de a inversa complet și total o trădare oribilă și toate aceste trădări care au avut loc și de a da oamenilor înapoi credința, bogăția, democrația și, într-adevăr, libertatea”. „A restitui aceste valori!” este deviza unui conservatorism care nu este paseist. Este vorba în fond de a restabili democrația, oricât de complicate sunt realitățile, primul pas fiind distanțarea de o politică care a dus omenirea într-un impas primejdios.
