Un război de aproape 40 de ani, pe picior de încheiere. Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de pace
Armenia şi Azerbaidjan au anunţat joi finalizarea unui acord de pace.
„Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia a transmis Ministerului de Externe din Azerbaidjan prin canale diplomatice că Republica Armenia acceptă propunerile Azerbaidjanului cu privire la cele două articole nesoluţionate ale proiectului de acord şi a propus emiterea unei declaraţii comune asupra finalizării negocierilor privind proiectul de acord”, se arată într-un comunicat difuzat de MAE armean, relatează agenţia Armenpress, citată de Agerpres.
„Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia confirmă acceptarea proiectului Acordului privind Stabilirea Păcii şi a Relaţiilor Interstatale între Republica Armenia şi Republica Azerbaidjan şi finalizarea negocierilor asupra proiectului. Prin urmare, Acordul de Pace este pregătit pentru semnare. Republica Armenia este pregătită să iniţieze consultări cu Republica Azerbaidjan privind data şi locul semnării acordului”, precizează acelaşi comunicat.
Acesta mai semnalează că Azerbaidjanul a preferat să transmită mai devreme o declaraţie unilaterală. „Procesul de negociere asupra textului acordului de pace cu Armenia a fost finalizat”, a spus în respectiva declaraţie, acordată presei, ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov, potrivit AFP.
Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie, unul după destrămarea URSS în anii ’90, câştigat de Armenia, şi celălalt în 2020, câştigat de Azerbaidjan. Ambele conflicte au fost legate de controlul asupra regiunii azere Karabah. În cele din urmă, după o ofensivă militară fulger în septembrie 2023, forţele azere au recuperat în întregime acest teritoriu, controlat până atunci de separatiştii armeni după războiul din anii ’90.
Armenii şi azerii au avut de asemenea o multitudine de ciocniri transfrontaliere în perioada scursă de la independenţa lor faţă de URSS, în 1991. Rusia, UE şi SUA au participat, în diferite momente, la eforturile de mediere.
Negocierile bilaterale se desfăşoară de mai mulţi ani şi au fost marcate de perioade de progrese, dar şi de tensiuni. În ianuarie, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat progrese, adăugând însă că mai erau de soluţionat două articole. Şeful diplomaţiei azere a asigurat joi că „Armenia a acceptat propunerile Azerbaidjanului cu privire la ambele articole ale tratatului de pace” asupra cărora celor două părţi încă nu ajunseseră la o înţelegere.
De asemenea, a adăugat acelaşi ministru, Azerbaidjanul aşteaptă acum din partea Armeniei să-şi revizuiască prevederile din Constituţie care fac referire la declaraţia sa de independenţă, un document care menţionează poziţiile Erevanului cu privire la regiunea Karabah.
Între timp, Armenia a recunoscut suveranitatea azeră asupra acestei regiuni muntoase. Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanţat politic de Moscova şi strânge în prezent relaţiile cu SUA şi UE, considerând că Rusia a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului în războiul din 2020.
Citește și: SUA și Armenia au semnat un parteneriat strategic
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat ulterior că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei.
În timpul acelui conflict, Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere,
