Cum își mobilizează Europa forțele pentru un posibil conflict cu Rusia: Buncăre, drone și frontiere anti-tanc
Europa accelerează pregătirile de apărare în fața unei potențiale amenințări din partea Rusiei, prin măsuri de mobilizare militară, construcția de fortificații și instruirea populației.
Europa se pregătește intens pentru un posibil conflict cu Rusia, adoptând măsuri tot mai evidente de securitate: de la construirea de adăposturi antiatomice și elaborarea de planuri de evacuare, la reintroducerea serviciului militar obligatoriu și publicarea de ghiduri de supraviețuire. Țările din apropierea Rusiei, mai ales cele baltice, își consolidează granițele prin metode inedite – inclusiv plasarea de obstacole anti-tanc, cunoscute sub denumirea de „dinți de dragon”, pentru a bloca eventuale atacuri cu blindate.
În contextul unei posibile escaladări a tensiunilor, liderii europeni se tem că Vladimir Putin ar putea ataca până în 2030, mai ales dacă obține succes militar în Ucraina. În acest scenariu, unii oficiali consideră că Rusia ar putea încerca să pună la încercare soliditatea articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă.
Pentru a face față riscului, Uniunea Europeană dezvoltă strategii de apărare de amploare, iar unele state membre își implică deja populația în pregătiri militare. Danemarca, de pildă, va extinde serviciul militar obligatoriu și pentru femei începând cu vara anului 2026, accelerând astfel un plan stabilit inițial pentru anul următor. Croația, stat membru NATO din 2009, va relua recrutarea bărbaților începând cu ianuarie 2026, la 16 ani după ce aceasta fusese suspendată.
În Polonia, premierul Donald Tusk a anunțat lansarea unui program de instruire militară voluntară, vizând formarea a 100.000 de recruți. Totodată, Ministerul polonez de Interne a cerut recensământul adăposturilor subterane și obligă instituțiile publice mari – cele cu peste 2.500 metri pătrați și cel puțin 100 de persoane – să asigure refugii de urgență pentru cel puțin 50 de oameni.
Mai multe state europene – printre care Lituania, Norvegia, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Estonia și Danemarca – aplică deja diverse forme de recrutare obligatorie. În acest context, Marea Britanie este presată să urmeze exemplul, fiind îndemnată să-și sporească numărul efectivelor militare prin implicarea directă a populației.
NATO, în paralel, planifică extinderea infrastructurii logistice
Franța, la rândul său, se pregătește să distribuie cetățenilor un „manual de supraviețuire”, destinat pregătirii pentru diverse amenințări, inclusiv război, dezastre naturale sau atacuri cibernetice. Potrivit purtătorului de cuvânt al premierului François Bayrou, acest ghid vizează dezvoltarea rezilienței populației în fața unor crize precum pandemia de COVID-19, atacuri teroriste sau conflicte armate. Inițiativa vine în urma unor măsuri similare luate de Polonia, Finlanda și Suedia, care au actualizat recent ghiduri distribuite populației cu instrucțiuni de gestionare a crizelor majore.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat, la începutul lunii martie, o reformă amplă a sistemului de apărare, care include creșterea numărului rezerviștilor activi de la 40.000 la 100.000 până în anul 2035. De asemenea, în timpul unei vizite la o bază militară din estul țării, Macron a promis noi investiții în echipamente și capacități militare, subliniind că Franța trebuie să-și întărească apărarea pentru a preveni un eventual război.
Totodată, liderul francez a confirmat desfășurarea de avioane de luptă dotate cu rachete nucleare hipersonice la granița cu Germania,
