Cum încearcă olandezii să recupereze prejudiciul din furtul coifului de aur de la Coțofenești
Poliția olandeză a percheziționat clădiri din Heerhugowaard în căutarea operelor de artă furate de la Muzeul Drents.
Autoritățile olandeze au percheziționat o locuință și o clădire comercială din Heerhugowaard în cadrul anchetei privind jaful de artă de la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos. În timpul operațiunii, s-a pus sechestru pe o locuință și pe mai multe conturi bancare. De asemenea, au fost confiscate vehicule și artificii, potrivit rtvdrenthe.
Cu toate acestea, nici coiful de aur de la Coțofenești, nici brățările dacice furate nu au fost găsite.
Confiscarea respectivelor bunuri are în principal scopul de recuperare a prejudiciului cauzat de jaful din luna ianuarie, dar în același timp, un purtător de cuvânt al poliției din Țările de Jos nu a confirmat dacă imobilele percheziționate aparțin vreunuia dintre suspecții aflați deja în arest.
CITEȘTE ȘI – Coiful de aur de la Coțofenești: Olandezii admit că ancheta e în impas
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
