Petrișor Peiu (AUR): Cruciada Ursulei von der Leyen împotriva statelor naționale. Dublează bugetul pentru migranți și azilanți – 60m.ro
PIB-ul Uniunii Europene va crește cu 25%, dar bugetul UE ar trebui să crească cu 85%! Aceasta este perspectiva pe care trebuie să o accepte statele menbre. Mare parte din bani vor merge către migrație și înarmare.
Lecția cruciadei a IV-a
În anul 1202, la inițiativa papei Inocențiu al III-lea, începe cea de-a patra cruciadă, având misiunea teoretică de a elibera Ierusalimul, cucerit de legendarul sultan kurd Saladin (Ṣalāḥ ad- Dīn Yūsuf ibn Ayyūb ) în 1187. Între timp, cea de-a treia cruciadă (1189-1192), condusă militar de Richard Inimă de Leu, eșuează parțial, reușind doar eliberarea unor teritorii cucerite de Saladin, dar lăsând cetatea sfântă în stăpânirea musulmanilor.
Cruciada a IV-a este prima pe care monarhii apuseni nu o conduc, papa preferând să o organizeze doar cu cavaleri, feudali ușor de făcut să rămână sub ascultarea pontifului.
Deși ținta inițială era de a ataca Egiptul, cel mai important teritoriu al lui Saladin, cruciații își încep luptele prin declanșarea unui război cu regele maghiar și ocupă, de la acesta, cetatea dalmată Zara, pe care o predau foștilor stăpânitori, venețienii, în schimbul banilor de care aveau nevoie. După cucerirea Zarei, cruciații hotărăsc că ar fi mult mai profitabil să uite de războiul sfânt împotriva musulmanilor și să atace Imperiul Bizantin, o pradă bogată și ușor de cucerit.
Intrarea cruciaților în Constantinopol, pictură realizată de Delacroix
Pretextul nu a întârziat să apară: nevolnicul Alexios al IV-lea revendica tronul pe care îl pierduse tatăl său detronat. Zis și făcut: la 12 aprilie 1204, în Joia Mare, într-un dispreț absolut pentru calendarul creștin, cavalerii apuseni au pătruns în Constantinopol și l-au ucis pe împăratul Alexios V Dukas, poreclit „Murtiflos” (Sprâncenatul).
A doua zi, în Vinerea Mare a Săptămânii Mari din 1204, cruciații au început cel mai mare jaf și masacru din istoria creștinismului, întrecând cu mult ororile făcute de invadatorii musulmani.
Au fost violate mii de femei, inclusiv călugărițe, au fost distruse și jefuite palatele bizantine, au fost furate moaște și au fost pângărite altare și biserici. Orașul a fost înecat într-o baie de sânge.
Cel mai sinistru simbol al acestui jaf este vizibil și acum: patru cai de bronz au fost furați de la Hipodromul din Constantinopol și mutați la Veneția pentru a fi integrați în fațada Bazilicii San Marco, unde stau și astăzi, amintind tuturor de odioasa barbarie din Vinerea Mare a anul 1204.
Caii de la Basilica San Marco din Veneția, pictură realizată de Canaletto – Foto: Wikimedia
Efectul pe termen lung al ocupării și jefuirii Constantinopolului nu a fost nicidecum politic, căci împărțirea imperiului între cavalerii apuseni a sfârșit repede, după doar câteva zeci de ani, în 1261 împăratul Mihai al VIII-lea Paleologul recucerind centrul Imperiului Bizantin și sfârșind astfel zilele Imperiului latin al Constantinopolului.
Efectul major a constat însă în divizarea profundă și ireversibilă (până astăzi, cel puțin) a lumii creștine, căci,
