Deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu, atrage atenția asupra schimbărilor majore care au loc la nivel internațional și asupra impactului acestora asupra securității europene și, implicit, asupra României.

În opinia sa, tranziția de la Administrația Biden la Administrația Trump în Statele Unite a produs o modificare fundamentală în ceea ce privește sprijinul economic și militar acordat Ucrainei. Dacă în perioada Biden liderii europeni își construiau strategiile de securitate pe garanțiile și resursele venite din partea Washingtonului, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, acest sprijin s-a oprit.

„Președintele Trump nu este adeptul conflictelor și a menționat de nenumărate ori că războiul din Ucraina nu ar fi existat dacă ar fi câștigat alegerile precedente. Lipsa susținerii americane schimbă radical paradigma europeană în raport cu războiul”, subliniază deputatul AUR.

Uniunea Europeană, vulnerabilă în fața realităților geopolitice

Cristina Emanuela Dascălu arată că economia Uniunii Europene nu poate susține singură conflictul din Ucraina, iar proiectul unei armate comune europene este unul de durată, cu o proiecție de minimum 10 ani pentru a deveni fezabil. În plus, întâlnirea recentă dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurată în Alaska, ar putea marca un moment de cotitură în relațiile internaționale.

„Așa cum vizita lui Nixon în China, în 1972, a schimbat echilibrul global prin apropierea sino-americană, tot așa și această întâlnire din Alaska poate fi începutul unei apropieri ruso-americane, de data aceasta în detrimentul Chinei”, afirmă parlamentarul.

Întrebări pentru viitorul Europei

Deputatul ridică și o întrebare esențială: în ipoteza unui sfârșit al conflictului din Ucraina, cum vor reuși liderii europeni să rămână la putere, în lipsa unui „dușman extern” pe care să-l invoce pentru a-și ascunde lipsa de viziune și de guvernare eficientă? „Pe cale de consecință, cât de slăbită va deveni Uniunea Europeană?”, se întreabă Dascălu.

România, între pasivitate și risc de marginalizare

În final, Cristina Emanuela Dascălu avertizează că politica externă a României trebuie să se adapteze urgent acestor evoluții. „Teoria vidului de putere dictează că lipsa acțiunii factorilor de decizie din România va fi rapid înlocuită de deciziile altor actori externi. De aceea, fac apel la construirea unei politici externe românești care să aibă ca prim obiectiv promovarea intereselor naționale, consolidarea securității și a stabilității regionale, precum și cooperarea echilibrată cu actorii internaționali”, a declarat deputatul AUR.