Cristina-Emanuela Dascălu: „Inflația ridicată din România nu este o fatalitate, ci rezultatul unor politici economice greșite”
În timp ce Uniunea Europeană reușește să își stabilizeze economia și să mențină inflația la un nivel redus, România rămâne blocată într-o spirală inflaționistă care lovește direct buzunarele cetățenilor. Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu atrage atenția că diferențele dintre România și media europeană nu sunt întâmplătoare, ci reflectă deficiențe structurale și lipsa unor politici economice coerente.
România, în topul negativ al inflației europene
Datele recente arată o realitate alarmantă: în decembrie 2024, inflația din zona euro a fost de 2,4%, în timp ce România înregistra 5,3%. Situația s-a agravat în 2025, ajungând la 6,6% în iulie și chiar 7,84% potrivit unor surse, ceea ce plasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană. Prin comparație, state precum Danemarca (1,4%), Italia sau Finlanda (1,7%) au reușit să mențină un control strict asupra creșterii prețurilor.
„Această discrepanță nu este doar o cifră rece dintr-un tabel statistic. Ea înseamnă coșuri de cumpărături mai scumpe, facturi mai mari și un standard de viață în scădere pentru milioane de români”, subliniază deputatul AUR.
Efectele directe asupra populației
Salariul minim brut, stabilit la 4.050 lei (≈814 euro) de la 1 ianuarie 2025, este rapid erodat de inflația persistentă. Puterea de cumpărare reală scade, iar pentru pensionari și persoanele cu venituri fixe situația este și mai dramatică: un coș de produse care costa 100 de lei la începutul anului ajunge să coste între 106 și 108 lei.
„Românii nu mai simt nicio creștere salarială, pentru că inflația le golește buzunarele. Pensionarii, care depind de venituri fixe, sunt loviți cel mai dur”, atrage atenția Cristina-Emanuela Dascălu.
Cauze și soluții
Deputatul arată că situația nu este generată doar de factori externi, ci și de lipsa unei coordonări eficiente între politica monetară și politica fiscală. Spre deosebire de statele zonei euro, care beneficiază de protecția Băncii Centrale Europene, România operează cu o monedă națională vulnerabilă și politici interne contradictorii.
„Inflația ridicată este rezultatul unor decizii politice greșite. Avem nevoie de reforme structurale, de modernizarea administrației publice, de o politică fiscală responsabilă și de investiții care să crească productivitatea, nu doar să genereze cheltuieli sterile”, subliniază deputatul AUR.
Apel la responsabilitate politică
În ultimii cinci ani, România a avut o medie a inflației de 7,4%, cu un impact cumulat de peste 42% asupra prețurilor. Spre comparație, multe state europene și-au stabilizat economiile după șocurile din 2021–2022.
„Inflația de 6,6–7,84% față de 2,4% în zona euro nu este o fatalitate, ci rezultatul unor alegeri politice greșite. Cetățenii au dreptul să ceară de la guvernanți politici economice eficiente, care să asigure stabilitatea prețurilor și un trai decent. Este nevoie urgentă de reforme fundamentale și de o guvernare responsabilă”, a concluzionat Cristina-Emanuela Dascălu.
