Cristina-Emanuela Dascălu: Revenirea lui Andrej Babiš nu este anti-UE, ci pro-interes național
Reconfigurarea politică din Cehia, prin revenirea la putere a lui Andrej Babiš, marchează un moment semnificativ în dinamica Europei Centrale, dar acest curent nu trebuie interpretat drept un atac la Uniunea Europeană, ci ca o reașezare a priorităților naționale, consideră deputatul AUR Iași, Cristina-Emanuela Dascălu, într-o analiză echilibrată asupra schimbărilor recente de la Praga.
⸻
Babiš revine în fruntea Cehiei cu un mandat clar eurosceptic
Fostul premier ceh Andrej Babiš și-a consolidat revenirea pe scena politică după semnarea unui acord de coaliție cu două formațiuni considerate eurosceptice, asigurând astfel o majoritate parlamentară de 108 din 200 de mandate în Camera Inferioară.
Coaliția este formată din:
• ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți) – partidul condus de Babiš, câștigător al alegerilor legislative din octombrie;
• Partidul Motoriștilor – formațiune care respinge declarațiile privind urgența climatică;
• Libertate și Democrație Directă (SPD) – partid cu discurs suveranist pronunțat.
Programul noii guvernări include măsuri care contestă linia politică dominantă de la Bruxelles: respingerea Pactului Verde European, blocarea adoptării monedei euro, oprirea ajutorului militar direct către Ucraina și consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului de la Vișegrad.
⸻
Cristina-Emanuela Dascălu: „Nu este o ruptură de Occident, ci o repoziționare pragmatică”
Deputatul AUR oferă o analiză care iese din logica stereotipurilor:
„Dacă președintele pro-european Petr Pavel va confirma desemnarea unui premier din această alianță, Cehia va trece de la un guvern liberal, focusat pe disciplina bugetară și sprijinirea Ucrainei, la unul care va negocia mult mai ferm cu Bruxelles-ul, pe modelul Viktor Orbán sau Robert Fico – dar fără a rupe ancorarea în structurile euroatlantice.”
Potrivit acesteia, mesajele lui Babiš către Președinție arată intenția de a menține echilibrul:
„Cehia va opri finanțarea militară directă pentru Ucraina, dar nu va pune sub semnul întrebării apartenența la NATO sau relația transatlantică.”
De altfel, noul guvern estimează să fie instalat până la jumătatea lunii decembrie, cu două obiective imediate:
1. adoptarea bugetului pe 2026
2. participarea premierului Babiš la summitul UE de final de an
⸻
Un pol regional care poate tempera tendințele centralizatoare ale UE
Deputatul Cristina-Emanuela Dascălu atrage atenția că axul Praga–Bratislava–Budapesta devine tot mai influent:
„Deși este exclusă părăsirea Uniunii Europene, noul pol Ungaria–Slovacia–Cehia poate prezenta un element de gripare a viziunilor excentrice europene, reducând tendința de federalizare forțată a statelor membre.”
În opinia acesteia, schimbarea din Cehia poate fi privită ca un reflux al suprastatului birocratic european și un reflux al capitalelor naționale, într-o perioadă în care:
• politicile climatice generează costuri sociale majore,
• tema migrației divide tot mai mult statele membre,
• războiul din Ucraina obligă la recalibrarea pozițiilor regionale,
• statele din Est cer o mai mare autonomie decizională în interiorul UE.
⸻
Concluzia Crisinei-Emanuela Dascălu
„Noua eră Babiš se anunță una a negocierilor tensionate și a redefinirii priorităților naționale, într-un context geopolitic global complicat. Nu asistăm la un anti-europeanism, ci la un pro-naționalism pragmatic, care ar putea reseta raportul dintre marile capitale occidentale și Europa Centrală.”
În acest context, Cehia nu părăsește proiectul european, ci îl recalibrează din interior, un demers care, în opinia deputatului ieșean, ar putea deveni un model politic tot mai frecvent în UE în următorii ani.
