Senatoarea Cristina-Gabriella Dumitrescu solicită clarificări privind înființarea Filialei Academiei Române la Chișinău: „Este un proiect simbolic și științific de importanță națională, care nu mai poate fi amânat”
Senatoarea AUR Cristina-Gabriella Dumitrescu, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, a adresat o întrebare oficială președintelui Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, privind stadiul punerii în aplicare a deciziei din 2018 referitoare la înființarea Filialei Academiei Române la Chișinău.
„Academia Română este, de mai bine de un secol și jumătate, un reper moral și științific pentru întreaga lume românească. În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Adunarea Generală a Academiei a decis în unanimitate crearea primei sale filiale în afara granițelor – la Chișinău. De atunci au trecut șapte ani, iar această hotărâre istorică nu a fost încă pusă în practică”, a subliniat senatoarea Dumitrescu.
Decizia a fost anunțată solemn în 2018, în cadrul unei sesiuni comune a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei, în prezența unei delegații de aproximativ 30 de academicieni. Ea a fost primită cu entuziasm în mediile științifice și culturale din Republica Moldova, care întrețin legături strânse cu instituțiile academice din România. Totuși, implementarea acestei decizii nu a fost posibilă, fiind invocate, în repetate rânduri, neclarități legislative privind posibilitatea Academiei de a înființa filiale în afara teritoriului României.
„Chișinăul este al doilea mare centru academic, științific și cultural al lumii românești. Este firesc ca acolo să existe o filială a Academiei Române, o punte de legătură între cercetarea, cultura și identitatea comună a românilor de pe ambele maluri ale Prutului”, a subliniat Dumitrescu.
În cadrul interpelării, senatoarea AUR a cerut răspunsuri concrete la patru întrebări adresate conducerii Academiei Române:
- Care sunt motivele exacte pentru care, în cei șapte ani de la adoptarea deciziei din 2018, proiectul nu a fost pus în aplicare?
- Ce demersuri oficiale au fost făcute, pe plan intern și internațional, pentru implementarea acestei hotărâri, și care au fost reacțiile instituțiilor implicate – Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor, Parlamentul și autoritățile Republicii Moldova?
- Ce soluții legislative sau administrative are Academia în vedere pentru anul 2026, în vederea finalizării procesului într-un termen realist?
- Dacă a existat vreo propunere de modificare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, pentru a include explicit posibilitatea înființării de filiale în afara granițelor.
„După 1990, 16 personalități din Republica Moldova au devenit membri de onoare ai Academiei Române. Există o cooperare firească, vie și constantă între elitele academice de pe ambele maluri ale Prutului. Înființarea Filialei Academiei la Chișinău nu este doar un gest simbolic, ci o necesitate istorică și culturală. România are datoria să împlinească această promisiune față de propriii săi frați de peste Prut”, a conchis senatoarea Cristina-Gabriella Dumitrescu.
