Cristina-Emanuela Dascălu: Noua Strategie Națională de Apărare a SUA arată o reașezare a centrelor de putere globale

Administrația americană a prezentat noua Strategie Națională de Apărare, un document amplu prin care Washingtonul conturează prioritățile sale geopolitice pentru următorul deceniu. Politica externă americană se repoziționează pe un fundament de realism strategic, consolidare a alianțelor și prevenire a conflictelor majore, într-un context global în continuă transformare.

Potrivit documentului, SUA urmăresc stabilitatea emisferei vestice, sprijinirea aliaților tradiționali și reafirmarea intereselor strategice ale Americii la nivel global.

Diplomație ofensivă: opt conflicte și opt acorduri de pace

Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu subliniază rolul personal al președintelui Donald Trump în încheierea unor conflicte regionale. Conform documentului, Washingtonul și-a asumat în doar opt luni medierea unor tensiuni în zone precum Cambodgia, India, Kosovo, Israel sau Armenia, cu obiectivul major de a preveni escaladarea lor la nivel global.

„Prevenirea extinderii conflictelor regionale și evitarea unui război global reprezintă o prioritate strategică pentru administrația SUA”, subliniază deputatul AUR.

Doctrina „Pace prin putere” – pivotul strategiei americane

Elementul central al noii strategii este reafirmarea ideii că descurajarea militară rămâne cheia păcii internaționale. Cristina-Emanuela Dascălu remarcă faptul că SUA revin la o viziune realistă asupra ordinii mondiale, diferită de paradigma instituționalizată post-Război Rece.

Prin consolidarea puterii militare, Washingtonul mizează pe restabilirea echilibrului strategic, inclusiv în fața unor actori statali care contestă actualul sistem global.

Migrația și suveranitatea – teme centrale ale administrației Trump

Strategia acordă un capitol distinct suveranității naționale și controlului migrației. Conform documentului, fiecare stat are dreptul și obligația de a limita migrația necontrolată și de a decide cine poate obține cetățenia.

Reactivarea Doctrinei Monroe – „Corolarul Trump”

Statele Unite reafirmă controlul emisferei vestice, într-o interpretare care, potrivit deputatei AUR, trasează discret noi zone de influență și introduce conceptul multipolarității în relațiile internaționale.

Cristina-Emanuela Dascălu explică faptul că această repoziționare poate sugera o distanțare politică față de Europa, în paralel cu creșterea autonomiei strategice a continentului.

Indo-Pacific: miza secolului XXI

Regiunea Indo-Pacific este privită drept viitorul centru economic global. SUA își afirmă angajamentul de a apăra status-quo-ul în Taiwan și cer aliaților regionali o contribuție substanțial mai mare la securitatea colectivă.

Europa: declin, presiuni demografice și risc de vulnerabilizare

Analiza deputatului AUR relevă faptul că documentul american descrie Europa într-o lumină critică: declin economic, scădere demografică, migrație necontrolată, pierderea identității culturale, stagnare tehnologică și erodarea libertății de exprimare.

În același timp, Washingtonul sugerează posibilitatea unei diminuări treptate a implicării sale în securitatea europeană, inclusiv printr-o eventuală reducere a umbrelei NATO.

Orientul Mijlociu și Africa – stabilizare prin descurajare și investiții

În Orientul Mijlociu, Iranul este identificat drept principal factor destabilizator, în timp ce în Africa SUA se orientează către investiții economice, nu modele politice exportate, pentru a stimula stabilitatea pe termen lung.

România – riscul apatiei strategice

În finalul analizei sale, deputatul Cristina-Emanuela Dascălu avertizează că România nu pare pregătită pentru această restructurare globală:

„Lipsa unei viziuni strategice și absența unui proiect de țară pot deveni riscuri de securitate pentru România într-un moment în care sfera geopolitică se reconfigurează.”

Noua Strategie Națională de Apărare a SUA marchează o schimbare importantă de direcție, în care America reintroduce doctrina descurajării, redefinește alianțele și trasează noi sfere de influență. Documentul transmite un mesaj clar: pacea poate fi menținută doar prin forță credibilă, viziune strategică și asumare geopolitică – aspecte din care România nu poate lipsi, dacă dorește să rămână relevantă în arhitectura securității euro-atlantice.