Costache Chertif cere Guvernului să explice: ce a primit şi ce a oferit România prin Fondul European pentru Refugiați (FER) în contextul războiului din Ucraina

Senatorul Costache Chertif a adresat, pe 8 decembrie 2025, o interpelare premierului Ilie‑Gavril Bolojan, prin care solicită Guvernului informaţii detaliate privind contribuțiile României la Fondul European pentru Refugiați (FER), precum şi detalii clare despre accesarea de către România a resurselor din acest fond — în special în contextul valului de refugiați generat de războiul din Ucraina. AUR

De ce a fost depusă interpelarea

În textul interpelării, Chertif subliniază că, odată cu intensificarea conflictului din Ucraina, un număr semnificativ de cetăţeni ucraineni — inclusiv membri ai comunităţilor istorice româneşti — au trecut graniţa și au căutat azil sau refugiu în România. AUR

Fondul European pentru Refugiați (FER) a fost instituit în 2010, cu scopul de a sprijini statele membre UE în gestionarea cererilor de azil și a refugiilor, prin finanțarea eforturilor de cazare, protecție, proceduri de azil, asistență socială și integrare. AUR

Senatorul susţine că, în acest context, este esenţial ca publicul — cetăţenii români — să cunoască cu exactitate ce contribuţii a oferit România la FER și dacă ţara noastră a beneficiat de ajutor ori sprijin financiar prin acest fond. AUR

Ce cere interpelarea — punctele concrete

Interpelarea adresată Guvernului include următoarele cereri clare: AUR

• Să se comunice valoarea totală actuală a FER la care România este contributoare. AUR
• Să se detalieze, pe ani (din 2010 până acum), sumele cu care România a contribuit la Fond. AUR
• Să se spună dacă România a solicitat şi accesat efectiv resurse din FER pentru cheltuielile legate de refugiaţii ucraineni. AUR
• În caz afirmativ, să se prezinte volumul resurselor astfel accesate. AUR
• Să fie oferită o evaluare a Guvernului privind dacă fondurile europene sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor reale generate de refugiaţi — cazare, asistență socială şi medicală, educație, integrare etc. AUR
• Să se precizeze dacă este necesară suplimentarea (sau, dimpotrivă, reducerea) fondurilor naţionale alocate gestionării fluxului de refugiaţi, mai ales în contextul în care alte state membre UE ar putea reduce sprijinul. AUR

De ce contează pentru public

Acest demers are o relevanță majoră pentru transparență și responsabilitate publică. Cetăţenii trebuie să ştie dacă România contribuie la un fond european şi dacă — și cum — beneficiază de sprijin concret, mai ales într-o criză umanitară.

Mai mult: dacă România nu accesează fondurile sau dacă accesarea este nesemnificativă, atunci povara refugiaților — costuri de cazare, asistență socială, integrare — ar putea reveni exclusiv statului român, adică cetățenilor prin taxe și impozite. În acest caz, este legitim ca publicul să ceară justificări.

Pe de altă parte, dacă Guvernul devine transparent și oferă cifre concrete, poate fi deschisă o dezbatere publică reală despre eficienţa și corectitudinea gestionării crizei refugiaţilor — și despre solidaritatea reală la nivel european.

Context politic și social

Nu este prima dată când un parlamentar din același grup — AUR — ridică problema accesării FER de către România. De exemplu, în 2022, un alt senator AUR a adresat o întrebare similară privind accesarea fondului pentru a face faţă primelor valuri de refugiaţi ucraineni. AUR+1

În plus, a existat o critică publică recentă privind lipsa transparenţei statului cu privire la costurile reale suportate de România pentru sprijin acordat Ucrainei — nu doar din perspectiva refugiaţilor, ci și a asistentei economice, umanitare, militare sau financiare. AUR+1

Ce urmează — ce aşteaptă cetăţenii

Prin această interpelare, Costache Chertif pune presiune pe Guvern să ofere răspunsuri concrete. Publicul — și nu doar susținătorii AUR — are acum motive clare să urmărească:

• dacă Guvernul va răspunde integral la toate punctele interpelării;
• dacă datele vor arăta o responsabilitate reală a statului faţă de refugiați, folosind resurse europene;
• sau dacă, dimpotrivă, România va trebui să suporte singură povara, fără transparenţă.

Un răspuns clar poate deveni, de altfel, și test politic: cât contează solidaritatea europeană — și câtă responsabilitate are statul român faţă de contribuabili.

În concluzie

Interpelarea lui Costache Chertif vine într-un moment sensibil — în plină criză a refugiaţilor generată de războiul din Ucraina — și pune în lumină o problemă esenţială: transparenţa financiară şi realitatea utilizării fondurilor europene.

Cetăţenii români au dreptul să ştie pe ce contribuie, dacă România beneficiază de ceea ce oferă, şi dacă ajutorul pentru refugiaţi se bazează pe resurse europene sau pe bugetul naţional.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va răspunde clar — şi, odată cu asta, dacă publicul va putea evalua corect ce înseamnă solidaritate și ajutor real.