Prețul incompetenței: pentru fiecare avion ridicat din cauza unei drone, România plătește până la 30.000 de dolari / oră – 60m.ro
România folosește avioanele militare pentru a se apăra de dronele rusești. Pe termen scurt nu are alte soluții, deși se vorbește despre niște planuri în acest context. informează DEUTSCHE WELLE într-o analiză, relatează Rador Radio România.
De mai multe ori, Bucureștiul a ordonat ridicarea avioanelor de luptă împotriva dronelor kamikaze de tip Shahed. Aceste drone costă între 20.000 – 50.000 de dolari, au o încărcătură explozivă de 50 de kilograme și o rază de acțiune de circa 2500 de kilometri. Ridicarea aviației de apărare costă până la 30.000 de dolari pentru o oră de zbor, în vreme ce folosirea rachetelor sol-aer și aer-aer costă și mai mult: între 120.000 și 800.000 de dolari, potrivit unei analize de pe rumaniamilitary.ro. Se înțelege că în atacurile cu drone costul apărării este mult mai mare decât cel al atacului, deci atacatorul are un avantaj economic clar.
Calculele făcute în cazul atacurilor rusești masive din ultimele luni sugerează că Rusia ar fi în avantaj, cel puțin din punct de vedere economic. Potrivit Atlantic Council, Moscova a preluat avantajul în războiul dronelor încă de la finele anului 2024, iar în 2025 unitatea rusească de drone intitulată Rubicon a condus campania de întrerupere a liniilor ucrainene de aprovizionare. Acest progres – avertizează experții Atlantic Council – ar trebui să fie un semnal de alarmă major pentru liderii europeni: „Cu cât războiul din Ucraina durează mai mult, cu atât capacitățile Rusiei în materie de drone vor deveni mai avansate.”
Porturile ucrainene la Dunăre sunt ținte permanente
Dronele rusești au planat liniștite deasupra spațiului autohton de cel puțin 15 ori în ultimii doi ani: au verificat capacitatea de reacție și poate chiar voința de a răspunde intruziunii lor în spațiul național. Porturile ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace. În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Nici Germania nu stă prea bine: acum două zile aeroportul din Hanovra a fost închis aproape 15 ore, după ce mai multe drone s-au apropiat periculos de aeroport. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă. Incidentele au avut loc în proximitatea obiectivelor militare, în zone portuare și deasupra altor infrastructuri importante.
Apărarea europeană împotriva dronelor e tot mai complicată. Deși Comisia Europeană a propus în octombrie un zid comun împotriva dronelor, care să devină activ până în 2027, împreună cu alte proiecte, marile puteri continentale ezită să intre în această combinație. Germania, Franța, Italia, state cu industrii de apărare dezvoltate, preferă colaborări în coaliții mici pentru dezvoltarea proiectelor militare, sugerând că fiecare e pe cont propriu din acest punct de vedere.
România nu se grăbește să găsească soluții defensive eficiente
Polonia a anunțat că se pregătește să construiască un zid anti-drone la granița cu Rusia și Belarus,
