Cum și-a bătut joc statul de strategia împotriva deșertificării României. 7 milioane de hectare în pericol – 60m.ro
Autoritățile plimbă de șapte ani o strategie împotriva deșertificării României. Scrisă în 2019, nu a fost nici acum aprobată. E într-un grup de lucru interministerial. Fosta strategie, care a funcționat 20 de ani, a fost degeaba. Scrie chiar în noua strategie care e însă doar la stadiul de proiect. De ce degeaba? Pentru că planurile au rămas mai mult pe hârtie, autoritățile nu au făcut mare lucru. Așa se face că, în timp ce guvernele se scaldă în nepăsare, România are șapte milioane de hectare de teren în pericol de deșertificare. 40% din suprafețele agricole ale țării sunt amenințate de acest fenomen.
Deșertificarea României este în plină evoluție. O spune studiul care stă la baza noii strategii de combatere a fenomenului pentru perioada 2019 – 2030. Strategia pe care guvernanții o plimbă de colo-colo de șapte ani și nici până azi nu au adoptat-o. Mai e puțin, vine 2030, și nu mai e valabilă.
În document se arată că, la nivel global, 12 milioane de hectare de teren se degradează în fiecare an. Un miliard de oameni sunt puși în pericol.
Strategia veche privind deșertificarea României a avut eficiență minimă
Autorii atrag atenția că România a mai avut o astfel de strategie națională, iar după 20 de ani, punerea ei în practică a fost la cote minime.
Indolența guvernelor și lipsa de bani au făcut ca o treime din teritoriu, adică șapte milioane de hectare de teren, să fie în zone cu risc de deșertificare.
40% din suprafața agricolă a țării riscă să fie compromisă din cauza fenomenului. Cele mai vulnerabile zone sunt toată partea de sud, Dobrogea și sudul Moldovei.
În ultimul deceniu, temperaturile medii anuale au crescut cu 0,2 – 0,6 grade celsius, iar media precipitațiilor a scăzut cu 10 – 15 milimetri, mai arată studiul.
„La nivel național, ariditatea ridicată afectează acut aproximativ două treimi din populația României (64%), peste 14 milioane de persoane. Înseamnă 24 de județe din toate regiunile de dezvoltare, inclusiv municipiul București, afectate total sau parțial.”
Raportul Curții de Conturi arată indolența autorităților
La patru ani distanță după publicarea acestui studiu, Curtea de Conturi atrăgea atenția că autoritățile nu au făcut mai nimic.
- În ultimii 20 de ani, Strategia națională pentru combaterea deșertificării și degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă. Cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare. A slabei capacități de cooperare intersectorială, cât și a neconcordanțelor dintre programele propuse cu planurile comunităților locale.
- Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (1998) și până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel național nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea și protecția solului și, implicit, al terenurilor agricole.
- În domeniul îmbunătățirilor funciare, MADR nu a elaborat și implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații,
