Conferinţa pentru Securitate de la Munchen. Radu Tudor: Lumea intră într-un deceniu critic pentru viitoarea ordine internaţională
Radu Tudor, sursa Facebook
Conferinţa pentru Securitate de la Munchen se va desfăşura fără participarea Rusiei. Jurnalistul Radu Tudor a făcut o scurtă analiză a reacţiilor statelor occidentale, dar şi a măsurilor necesare pentru viitor, pentru stingerea războiului din Ucraina.
„Dezbaterile despre diferite viziuni pentru ordinea internațională viitoare sunt adesea abstracte și teoretice. Prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a făcut din ciocnirea viziunilor concurente o realitate brutală și mortală. Democrațiile liberale ale lumii se trezesc in provocările lansate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a reactiona. Dar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile.
Este nevoie de o ordine internațională liberală re-vizuită, bazată pe reguli, pentru a consolida rezistența democratică într-o eră de competiție sistemică acerbă cu regimurile autocratice. Dar pentru a face această viziune mai atractivă în rândul comunității internaționale mai largi și pentru a o ajuta să câștige concursul pentru viitoarea ordine internațională, democrațiile trebuie să țină seama și de criticile și preocupările legitime ale comunității internaționale mai largi.
La 24 februarie 2022, Rusia nu numai că a lansat un război împotriva Ucrainei care a provocat deja zeci de mii de victime civile ucrainene, a forțat milioane de oameni să-și părăsească casele și a provocat pagube de război de sute de miliarde de euro.
Odată cu invazia brutală și neprovocată a unui stat suveran, Moscova a lansat, de asemenea, un atac împotriva principiilor de bază ale ordinii de după al Doilea Război Mondial”, a scris Radu Tudor pe blogul său.
Simbolistica sprijinului tacit al Chinei pentru Rusia
„Încercarea unei puteri autoritare de a elimina o democrație ca stat național suveran nu este însă singurul semn că revizionismul autocratic se intensifică. Sprijinul tacit al Chinei pentru războiul Rusiei, atitudinea sa militară de a-și afirma propria sferă de influență în Asia de Est și eforturile sale cuprinzătoare de a promova o alternativă autocratică la ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, simbolizează provocarea autocratică mai largă.
Întrebati despre principala linie de falie în politica globală de astăzi, cea mai proeminentă diviziune menționată printre cei chestionați pentru Indicele de securitate din München 2023 este într-adevăr cea dintre democrații și dictaturi.
Cu toate acestea, relevanța clivajului democrație-autocrație variază în funcție de domeniile politice. Dacă o țară este sau nu democrație, nu este în mod clar singurul factor care modelează competiția pentru viitoarea ordine internațională. Simplul fapt că multe guverne din Africa, America Latină și Asia nu au fost dispuse să se pronunțe împotriva agresiunii Rusiei arată că autocrații puternici nu sunt singurii în profunda nemulțumire față de normele și instituțiile internaționale existente – și că pur și simplu apărarea status quo-ului este nu suficient pentru a respinge efectiv împotriva revizioniștilor autocrați.
Drepturile omului (Capitolul 2) au reprezentat un punct major în competiția sistemică în creștere. China, susținută de Rusia, se află în fruntea unei respingeri autoritare mai ample împotriva drepturilor internaționale ale omului și a mecanismelor construite pentru a le proteja.
