Cronologia scandalului Bâstroe: Cum au început să dragheze ilegal ucrainenii – 60m.ro
Ministerul Transporturilor nu a fost notificat oficial de partea ucraineană despre lucrările de adâncire pe Canalul Bâstroe, în contextul în care Ucraina afirmă că ar fi avut undă verde atât de la Bruxelles, cât și de la București.
Sunt 3 tipuri de dragări care pot fi făcute: de exploatare, de întreținere (să îndepărtezi aluviunile depuse sezonier) și de investiție (să adâncești peste limita de care ai avea nevoie să faci navigabil un canal).
Ucrainenii au susținut oficial (în comunicatul inițial al Ambasadei) că ei fac doar lucrări de întreținere, adică menținerea șenalului navigabil până la limita de 4,2 m la care au voie să circule statele riverane Ucraina și România.
În realitate, după cum au admis ulterior chiar cei de la Ministerul Infrastructurii ucrainean, lucrările au fost de investiție, prin adâncirea la aproximativ 7 metri.
- „Ucraina a început lucrările fără să aștepte punctul de vedere al părții române, fără a respecta convențiile internaționale și nu se știe exact când a lucrările pe Canalul Bâstroe, dar este cert că partea ucraineană a avut intenția de a demara acest proiect încă înainte să înceapă războiul cu Rusia. Putem să presupunem că Ucraina a folosit situația de conflict ca acoperire pentru a efectua lucrări fără acordul părții române. Sub pretextul necesității de a exporta grâne, ca urmare a conflictului cu Rusia, Ucraina a cerut României (prin excepție de la acordurile internaționale și bilaterale) să permită tranzitarea canalului Bâstroe de nave cu pavilion al unor state terțe. Acesta a reprezentat un prim pas pentru începerea dragajelor pe canalul Bâstroe. Una din navele de dragaj are pavilion Tanzania, navă care derulează lucrări și în prezent”, spun surse guvernamentale.
CRONOLOGIE
25 iunie 2020 – Ucraina a transmis Ministerului Transporturilor notificarea pentru proiectul „Amenajarea canalului navigabil de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră pe partea ucraineană a deltei”, denumit de Ucraina canalul Bâstroe faza II.
4 august 2020 și 24 iunie 2021 – România a transmis observații explicite și detaliate, precum și propuneri, inclusiv diverse elemente pentru stabilirea domeniului de aplicare a documentației de evaluare a impactului asupra mediului ce va fi elaborată pentru proiectul ucrainean.
Până în prezent, Ucraina nu a reacționat la comentariile și propunerile transmise de partea română.
Informațiile prezentate de partea ucraineană cu privire la evaluarea impactului asupra mediului nu răspund la toate observațiile transmise de partea română și nu iau în calcul toate riscurile potențiale ..
09 februarie 2022 – Consiliul de Miniștri din Ucraina a aprobat o Rezoluție care precizează că proiectul prevede pe sectorul (de Dunăre) Vâlcovo-Marea Neagră, care include și canalul Bâstroe (19,021 km), o lățime cuprinsă între 60 m și 85 m, și adâncimi cuprinse între 8,66 m și 7,65 m.
26 mai 2022 – La nivel de Administrație Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) are loc o întâlnire tripartită cu Ucraina și Republica Moldova, iar partea ucraineană menționează doar că tot tranzitul trebuie să se facă pe Sulina și nu menționează nimic despre lucrările de dragare pentru adâncirea șenalului navigabil pe care autoritățile ucrainene le au în vedere pentru Bâstroe și Chilia.
