Discurs jalnic marca Klaus Iohannis în Parlamentul României / Nu pomenește Basarabia la 105 de la Actul Marii Uniri – 60m.ro
După cum era de așteptat, președintele anti-național al României, Klaus Iohannis a ignorat cu nesimțire că astăzi adevărații români celebrează 105 de la Marea Unire a Basarabiei cu Patria Mamă, fiind astfel prima provincie românească care pornește pe calea unificării și edificării statului Român unitar de astăzi.
Vă prezentăm mai jos jenantul discurs al lui Klaus Werner Iohannis:
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 27 martie 2023, la Palatul Parlamentului, o alocuțiune în cadrul evenimentului dedicat aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite din 1923.Doamnă Președinte al Senatului României,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Președinte al Curții Constituționale a României,
Preafericirea Voastră,
Doamnă Președinte a Înaltei Curți de Casație și JustițieDomnule Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene,
Domnule Președinte al Comisiei de la Veneția,
Distinși membri ai Curții Constituționale a României,
Stimați reprezentanți ai cultelor religioase,
Excelențe,
Distinși invitați,
Doamnelor și domnilor,
Felicit organizatorii Conferinței „Centenarul Constituției României Întregite”, un eveniment cu o semnificație aparte pentru istoria constituțională a țării noastre.
Marcarea acestui centenar reprezintă un bun prilej de a readuce în atenția societății semnificațiile momentului constituțional din 1923.Printr-un proces politic complex și un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experiențe constituționale ale vremii, asigurând continuitatea tradițiilor și garantând diversitatea și pluralismul.
Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul național și înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi și libertăți individuale, valori și principii sociale, precum și regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificație constituțională.
România Întregită nu a presupus doar crearea statului unitar național și o unificare teritorială, ci și crearea premiselor unei democrații incluzive.
Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut și protejat principalele drepturi fundamentale.Totodată, Constituția României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât și o bază normativă pentru unificarea legislativă și pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiții legislative.
Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică și politică pentru funcționarea instituțiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituțional democratic, parlamentar.
Constituția din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspirație europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspirații și tradiții specifice societății românești, ci și apartenența naturală a României la spațiul cultural, politic și juridic al democrațiilor occidentale.
Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile și politice, protejarea libertății religioase, dreptul minorităților naționale, regimul proprietății, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie și a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca și interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituția din 1923 le-a adus statului român.
În Legea fundamentală de acum un secol și-au găsit loc principiile constituționalismului liberal,
