Ciprian Demeter: PNRR lovește și în artiști. Ministerul Culturii pritocește în ceață un organism ciudat de inventariere a actului cultural – 60m.ro
un editorial de Ciprian Demeter
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , departe de a fi un proiect de țară, stârnește scandaluri în multe straturi ale societății find un program lipsit de realism și reforme reale, fără nicio corelare cu nevoile românilor și care nu ține cont de realitate. El a fost conceput în secret, redactat de o „gașcă” cu interese partizane, care ies treptat la iveală.
Unul dintre acești pioni este Crisitian Ghinea de la USR care a fost preocupat mai mult de interesele sale politice, dar și de ale grupurilor de interese din care face parte și care nu a făcut decât să promoveze propriile firme de consultanță pe care le-a angajat în proiect.
Comisia Europeană a criticat PNRR, iar aceste critici se refereau la informații neclare, la costuri nejustificate, supraestimări, neconcordanțe între sume,lipsa metodologiilor de calcul, într-un cuvânt, acest PNRR a fost elaborat de niște amatori.
Pe lângă toate acestea, PNRR are un deficit de substanță și de viziune și înțelegem de aici că nici chiar cei mai scumpi consultanți aduși pe filiera USR nu au reușit altceva decât să improvizeze și să lipească între ele documentele copiate de la alții, ceea ce denotă că acest plan a fost scris de corigenți, pe foarte mulți bani. Se deschide acum un nou front de conflict între Ministerul Culturii și ,,beneficiarii” reformelor fond fond, care pot schimba statutul creatorilor din diferitele domenii ale actului artistic.
R3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural
Reforma urmărește: crearea unui cadru juridic și administrativ mai stabil, predictibil și sustenabil pe termen lung pentru sectorul cultural non-public (privat/independent) și pentru lucrătorii culturali, crearea de instrumente de colectare de date care să permită, pe viitor, politici publice bazate pe aceste date și demararea unui proces care să contribuie la dezvoltarea socio-educațională și culturală a ruralului și urbanului mic, prin reducerea decalajelor față de urbanul mare.
Un nou cadru legislativ privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural va intra în vigoare, va include o gamă largă de politici și va propune măsuri concrete care să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiștii și care sunt menite să îi protejeze pe aceștia, cum ar fi: – o definiție clară a încadrării în „muncă artistică” și „muncă culturală”, astfel cum sunt definite în documentele statelor membre și în documentele UE; – standarde și cerințe minime în domeniul de aplicare al cadrelor legislative și de protecție socială (de exemplu, condițiile de muncă, impozitarea și accesul la securitate socială și la alte prestații, remunerație echitabilă); – dispoziții din sistemele de protecție socială care să le permită lucrătorilor din sectorul cultural să aibă acces la prestații, cum ar fi șomajul, protecția sănătății, împrumuturile bancare, finanțarea, pensiile; – instrumente pentru identificarea (juridică) a artistului cultural liber-profesionist (artiști și profesii conexe) și pentru crearea mecanismelor de includere în sistemul de protecție socială; – alte metode de îmbunătățire a statutului socioprofesional și a condițiilor lucrătorului din sectorul cultural.
