România, cele mai importante momente din 2023. Ce trebuie să-și reamintească românii: Știrile anului în diplomație
România continuă negocierile pe Schengen, face parteneriat strategic cu Ucraina şi susţine Chişinăul în aderarea la UE.
Dosarul Schengen a fost linia directoare a politicii externe a României în 2023, care a trecut de la dezamăgirea generată de veto-ul Austriei din 2022, la poziţia tranşantă avută în ultimul Consiliul European, când a cerut Vienei un plan clar de aderare a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.
Deşi înalţii oficiali austrieci au vehiculat că ar accepta România în spaţiul aerian Schengen, mesajul de la Bucureşti a fost că, în cazul în care această primă fază ar fi acceptată, trebuie să existe un plan al integrării complete, anume cea terestră, în 2024.
Dincolo de acest dosar, diplomaţia română a înregistrat victorii în dosare importante. România a fost declarată şi la Bucureşti şi la Chişinău ca fiind cel mai bun avocat al Republicii Moldova în parcursul său european. Consiliul European de la Bruxelles din decembrie a parafat acest lucru, prin decizia de începere a negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina. Bucureştiul, prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis, a reiterat susţinerea pentru ţara de peste Prut în noua etapă a drumului său european.
Anul 2023 a însemnat şi consolidarea parteneriatului cu ţara vecină aflată în război cu Federaţia Rusă – Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit la Cotroceni în octombrie şi a afirmat că România a susţinut militar ţara sa, de la începerea agresiunii ruse, în primăvara anului trecut.
ŞTIRILE ANULUI ÎN DIPLOMAŢIE
IANUARIE
Ecourile veto-ului pe Schengen al Austriei
Aderarea la Schengen este o prioritate majoră pentru România, a declarat, pe 12 ianuarie, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, menţionând că ţara noastră contează pe sprijinul în acest dosar, în calitate de mediator, al Suediei care a preluat la 1 ianuarie Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Şeful diplomaţiei române a amintit, în conferinţa de presă organizată de Ambasada Suediei la Bucureşti cu prilejul preluării Preşedinţiei Consiliului UE, maniera în care ţara noastră a gestionat situaţia creată de războiul din Ucraina, arătând că România a fost un „gardian de facto” al securităţii UE.
Cu o lună înainte, Aurescu a spus, într-un interviu acordat Agerpres, că veto-ul Austriei împotriva aderării României la spaţiul de liberă circulaţie europeană „rămâne unul nejustificat într-o Europă a principiilor şi cooperării cu bună-credinţă”, adăugând că ţara noastră a beneficiat, în dosarul Schengen, de cel „mai puternic şi mai vocal sprijin”.
FEBRUARIE
*Cutremur în Turcia şi Siria – România acordă sprijin umanitar în cele două ţări atât în ceea ce priveşte personalul medical, cât şi ajutoarele de urgenţă.
*A fost suspendată activitatea Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România – Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a fost convocat, la sediul MAE, pentru a fi notificat cu privire la decizia autorităţilor române de a suspenda activitatea Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România.
Potrivit unui comunicat al MAE,
