Ungaria a preluat președinția Consiliului UE. Viktor Orban are planuri mari: vrea „să ocupe” Bruxelles-ul și să formeze un nou grup politic -„Patrioți pentru Europa”
Ungaria a preluat de la 1 iulie președinția Consiliului Uniunii Europene.
La 1 iulie 2024, Ungaria a preluat de la Belgia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de șase luni, informează Agerpres. Este a doua oară când Ungaria deține această președinție, prima fiind în prima jumătate a anului 2011.
Statele membre care preiau președinția UE lucrează în grupuri de câte trei, cunoscute drept „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Actualul trio este compus din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) și Ungaria (iul.-dec. 2024). Acest sistem de rotație permite fiecărui stat membru să dețină președinția UE o dată la 13,5 ani, conform unui comunicat oficial al Consiliului Uniunii Europene.
Ungaria își începe mandatul pe fondul schimbărilor instituționale din UE, ca urmare a alegerilor europarlamentare din iunie 2024. Guvernul ungar a ales pentru această președinție un logo inspirat de cubul Rubik, invenția renumită a lui Ernő Rubik din 1974. Logo-ul simbolizează ingeniozitatea, creativitatea și gândirea strategică, calități pe care Ungaria dorește să le aducă în această funcție.
Ungaria și-a propus să acționeze ca un mediator echitabil, colaborând strâns cu statele membre pentru a asigura pacea, securitatea și prosperitatea în Europa, într-o perioadă marcată de provocări. Președinția maghiară va trebui să asigure continuitatea activităților Consiliului, în cooperare cu noul Parlament European și Comisia Europeană, și să înceapă implementarea Agendei strategice 2024-2029, stabilind direcțiile pe termen lung pentru UE.
Prioritățile președinției ungare includ un nou pact european privind competitivitatea, consolidarea politicii de apărare, o politică de extindere bazată pe merit, stoparea migrației ilegale, modelarea politicii de coeziune și o politică agricolă orientată către fermieri, precum și abordarea provocărilor demografice. Adoptarea unui nou pact pentru competitivitate este esențială pentru restabilirea dezvoltării economice și crearea condițiilor pentru o creștere durabilă, sprijinirea IMM-urilor și asigurarea stabilității locurilor de muncă.
Orban, promisiune publică
După ce a deținut președinția UE în 2011, Viktor Orban s-a remarcat prin tonul său combativ, afirmând că a dat „palme prietenești” celor pe care îi considera călăi agitați din Parlamentul European, pe care îl percepea ca pe un bârlog al liberalilor și stângii. În prezent, la vârsta de 61 de ani, politicianul pare mai hotărât ca niciodată în confruntările sale retorice, denigrând „elitele tehnocrate” de la Bruxelles și folosind serii de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca sprijinul militar acordat Kievului.
Orban a promis să „ocupe Bruxelles-ul” după alegerile europene, pe care le-a descris ca fiind „istorice”. Cu toate acestea, deși partidele de extremă dreaptă au înregistrat creșteri în sondaje la 9 iunie, acest val nu s-a materializat în rezultatele concrete ale alegerilor. Liderii UE au convenit să o reconfirme pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. Într-o coincidență notabilă, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită la Budapesta, inițial programată pentru această săptămână, cu ocazia debutului președinției ungare.
În ceea ce privește Parlamentul European, premierul ungar nu s-a bucurat de succes: partidul său Fidesz a pierdut locuri,
