În Constituția României trebuie replicată experiența germană, prin introducerea articolului despre dreptul oricărui stat românesc să adere la România – 60m.ro
Acordul semnat pe 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, numit pact de neagresiune, conținea un protocol secret care împărțea Europa de Est în sfere de influență între cele două puteri totalitare. În urma acestui acord, Basarabia, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța, teritorii aparținând României, au fost incluse în sfera de influență sovietică. La 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a emis un ultimatum României, cerând cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Sub presiunea Germaniei naziste și a amenințării sovietice, România a fost forțată să cedeze Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța fără a opune rezistență.
Pactul a influențat redefinirea granițelor României, nu doar prin…
Această amputare teritorială a avut consecințe grave pentru România, afectând integritatea teritorială a țării și declanșând o perioadă de instabilitate politică internă. În plus, pierderea Basarabiei a determinat schimbări importante în politica externă românească, România apropiindu-se de Germania nazistă în încercarea de a obține protecție împotriva agresiunii sovietice și pentru a-și recupera teritoriile pierdute. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost, astfel, un moment critic în istoria României, contribuind la o serie de evenimente ce au dus, în cele din urmă, la alinierea României de partea Axei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pactul a influențat redefinirea granițelor României, nu doar prin pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord, dar și prin încurajarea altor state să pretindă teritorii românești. Ungaria a cerut Transilvania de Nord, iar Bulgaria a pretins Cadrilaterul (Dobrogea de Sud). Aceste solicitări au fost ulterior sprijinite de puterile Axei, iar România a fost forțată să cedeze Transilvania de Nord Ungariei prin Dictatul de la Viena (30 august 1940) și Cadrilaterul Bulgariei prin Tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940).
România a fost impusă să accepte o influență sovietică determinantă…
În al Doilea Război Mondial România s-a alăturat Germaniei naziste în 1941 în speranța de a recâștiga teritoriile pierdute în fața Uniunii Sovietice. În timpul războiului, trupele românești au participat la campaniile de pe Frontul de Est, inclusiv în bătălia de la Stalingrad. Însă pe măsură ce războiul avansa și Germania pierdea teren, la București, pe 23 august 1944, sub conducerea Regelui Mihai I a avut loc o lovitură de stat după care România s-a alăturat Națiunilor Unite împotriva Axei, contribuind astfel la eliberarea teritoriului său de sub ocupația germană.
După sfârșitul războiului, România a fost obligată să semneze Tratatul de Pace de la Paris în 1947, care a recunoscut oficial pierderile teritoriale, din 1940, a Basarabiei și Bucovinei de Nord rămase sub controlul Uniunii Sovietice. În consecință, România a fost impusă să accepte o influență sovietică determinantă în politica sa internă și externă, devenind parte a blocului comunist est-european. Basarabia (actuala Republică Moldova) și Bucovina de Nord au rămas parte a Uniunii Sovietice până la destrămarea acesteia în 1991.
Spiritul Declarației de Independență
Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991 de către Parlamentul Republicii Moldova, este un document fundamental care nu doar a proclamat independența republicii față de Uniunea Sovietică,
