Șeful Mercedes vrea ca UE să susțină China să facă multe fabrici auto în Europa: „Am avea prea mult de pierdut”
Uniunea Europeană se confruntă cu un impas în relațiile comerciale cu China, iar soluțiile propuse pentru a înlătura divergențele existente ar putea revoluționa peisajul industrial al blocului comunitar. Ola Kallenius, directorul general al Mercedes-Benz și președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), a propus o abordare inovatoare pentru soluționarea disputei comerciale între cele două mari economii ale lumii. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ar trebui să îi încurajeze pe constructorii chinezi de automobile să își deschidă mai multe uzine pe teritoriul UE, în cadrul unui acord care ar pune capăt tarifelor vamale suplimentare impuse pe importurile de automobile electrice din China.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Kallenius a subliniat că, la fel cum Beijingul a solicitat constructorilor europeni de automobile să investească în China în urmă cu câteva decenii, pentru a avea acces pe piața chineză, Uniunea Europeană ar putea utiliza o abordare similară pentru a rezolva actuala dispută comercială. Aceasta ar presupune ca constructorii chinezi să își instaleze facilități de producție pe teritoriul UE, astfel încât să poată beneficia de pe urma pieței europene, într-un mediu concurențial echitabil. Kallenius a remarcat că nimeni nu respinge ideea unui mediu concurențial corect, însă a avertizat că protecționismul nu este o soluție viabilă pe termen lung, având prea mult de pierdut în acest sens.
Conflictul a escaladat în luna octombrie 2024, când Bruxelles-ul a impus tarife vamale suplimentare de până la 45% pentru importurile de automobile electrice din China, ca reacție la creșterea semnificativă a vânzărilor acestor vehicule pe piața europeană. Autoritățile europene au susținut că producătorii chinezi beneficiază de subvenții guvernamentale incorecte, ceea ce le permite să vândă vehicule electrice la prețuri mult mai mici decât cele ale producătorilor europeni. Ca răspuns, Beijingul a adoptat măsuri de retaliere, impunând tarife anti-dumping pe importurile de coniac din Uniunea Europeană și demarând anchete asupra produselor din carne de porc și lactate provenite din UE.
În contextul acestei dispute comerciale, constructorii auto germani au fost cei mai vocali susținători ai unei soluții care să evite escaladarea protecționismului. Aceștia se tem că represaliile Chinei ar putea avea un impact major asupra vânzărilor lor pe piața chineză, care reprezintă un sector esențial pentru industria auto europeană. În plus, constructorii germani se confruntă cu o concurență din partea automobilelor electrice chinezesti, mai accesibile și mai avansate tehnologic, fabricate de companii precum BYD.
Exemplul anilor 1980
Kallenius a amintit exemplul anilor 1980, când constructorii germani au fost nevoiți să formeze parteneriate cu firme chineze pentru a putea pătrunde pe piața din China. În această perioadă, autoritățile chineze au impus condiții stricte, cerând ca europenii să înființeze societăți mixte cu parteneri locali pentru a putea vinde pe piața chineză. În opinia sa, UE ar trebui să adopte o abordare similară, oferind constructorilor chinezi acces pe piața europeană doar dacă aceștia construiesc uzine și transferă tehnologie în blocul comunitar.
„Atunci când ne-am dus în China, ni s-a spus de către decidenți: construiți facilități industriale aici dacă vreți să cuceriți piața.
