The Economist: România, retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid” după decizia „șubredă” de anulare a alegerilor, în Indexul democrațiilor – 60m.ro
Scorul României a fost retrogradat după o „decizie șubredă” a Curții Constituționale de anulare a alegerilor, în urma acuzațiilor privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei, spune studiul realizat de experții Economist Intelligence Unit (EIU). În acest clasament, 36 de țări sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare.
România a fost retrogradată de la rangul de „democrație viciată” la „regim hibrid” în Indexul democrațiilor întocmit de grupul The Economist, un clasament anual realizat de două decenii, care analizează cinci criterii: procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.
Scorul României a fost retrogradat după ce acuzațiile privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale și să solicite un nou vot, scrie The Economist.
România, singura țară din UE cu „regim hibrid”. Sursa: Indexul democrațiilor, EIU
În clasamentul care analizează situația din 167 de ţări, 36 sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare.
De asemenea, 71 de țări sunt clasificate drept democrații – 25 de „democrații depline” și 46 de „democrații viciate”. Restul țărilor – 60 la număr – trăiesc într-un „regim autoritar”.
Scorul României a scăzut cu 0,46 puncte, la 5,99, iar țara noastră a coborât 12 locuri în clasament pentru a se alătura celorlalte patru „regimuri hibride” din regiune – Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina.
România este singurul „regim hibrid” din UE, unde
O decizie „șubredă” de anulare a alegerilor
Cetățenii români au răspuns cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și doilea tur de scrutin din 8 decembrie. Într-o „hotărâre șubredă”, fără a prezenta dovezi concrete pentru a-și susține decizia, instanța a susținut că o operațiune de influență străină în social media a influențat rezultatul alegerilor, precizează studiul realizat de EIU.
Primul tur a fost câștigat de doi candidați anti-mainstream, care au devansat candidații partidelor de guvernământ, devenite extrem de nepopulare.
Decizia instanței de anulare a alegerilor, bazată pe rapoarte obscure privind interferența rusă în alegeri, este o măsură extraordinară, deoarece dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile, spun autorii studiului.
Afirmația că votanții outsiderului de dreapta Călin Georgescu au fost influențați pe scară largă de o campanie TikTok este lipsită de credibilitate, mai ales având în vedere compoziția socială a susținătorilor lui Georgescu – mulți dintre aceștia sunt alegători rurali mai în vârstă care își iau știrile de la televizor (televiziunea fiind dominată de partidele de guvernare), susține studiul.
Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele de guvernământ, Partidul Național Liberal (PNL), a furnizat finanțare pentru campania din social media în sprijinul lui Georgescu, într-o mișcare tactică care s-a întors împotriva sa, adaugă autorii studiului.
