Alexandru Bordian (AUR): „Libertatea religioasă din Basarabia este un drept istoric amânat la nesfârşit”
Deputatul AUR Alexandru Bordian trage un semnal de alarmă: dreptul la libertate religioasă al românilor de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne blocat, deşi este unul istoric şi legitim. În opinia sa, guvernarea de la Chișinău, condusă de Maia Sandu, menţine Republica Moldova într-o stare de captivitate geospirituală, împiedicând punerea în practică a acestui drept fundamental.
O datorie istorică neîmplinită
Bordian subliniază că valorile creştin-ortodoxe şi identitare româneşti din Basarabia au fost marginalizate după deceniile sovietice, iar reorganizarea instituţiilor religioase nu a adus încă normalizarea drepturilor. „Libertatea religioasă nu este doar o opţiune: este un drept al românilor de dincolo de Prut, care, din păcate, a fost amânat la nesfârşit”, spune deputatul.
Stare actuală şi consecinţe
Potrivit parlamentarului, refuzul autorităţilor de la Chișinău de a aborda concret probleme precum retrocedarea bunurilor bisericeşti, acordarea unui statut egal pentru toate instituţiile religioase româneşti şi implicarea statului român în apărarea drepturilor fraţilor de peste Prut creează o situaţie în care comunităţile religioase româneşti devin vulnerabile. În acest context, România trebuie să se implice mai activ, consideră Bordian.
Apel la acţiune şi responsabilitate
Alexandru Bordian face apel către responsabilitățile statului român și către structurile internaţionale:
- să urmărească şi să sprijine procesul de restituire a patrimoniului bisericesc împreună cu autorităţile de la Chişinău;
- să includă pe agenda bilaterală România-Moldova şi chestiunea libertăţii religioase ca element esenţial al cooperării;
- să asigure cadrul legal şi logistic pentru ca românii-ortodocşi din Republica Moldova să îşi poată exercita drepturile pe deplin, fără discriminare.
Context geopolitic
Deputatul AUR avertizează şi asupra dimensiunii geospirituale a cazului: consideră că regimul Maia Sandu, deşi vorbeşte de apropiere europeană, menţine o relaţie privilegiată cu structurile bisericeşti şi politice pro-rusesti, ceea ce diminuează şansele comunităţilor româneşti de a-şi recâştiga statutul deplin. Acest lucru, spune el, reflectă nu doar o problemă religioasă, ci şi o vulnerabilitate strategică pentru spaţiul românesc.
