Cristina-Emanuela Dascălu (AUR): Germania avertizează asupra sfârșitului „Pax Americana”, dar evită să își asume leadershipul european

Cancelarul german Friedrich Merz a lansat recent, în cadrul Congresului Uniunii Creștin-Sociale (CSU), un avertisment sever cu privire la viitorul securității europene, declarând că era „Pax Americana” – perioada în care Europa s-a bazat aproape exclusiv pe umbrela de securitate a Statelor Unite – a ajuns la final. Potrivit acestuia, statele europene trebuie să se pregătească pentru o nouă etapă, caracterizată prin responsabilitate strategică și autonomie în materie de apărare.

Deși mesajul este formulat într-o notă gravă și aparent mobilizatoare, realitatea politică de la Berlin ridică semne de întrebare. Germania, principala putere economică a Europei, continuă să ezite în asumarea unui rol de lider real, preferând mai degrabă discursurile de avertizare decât deciziile ferme și acțiunea concretă.

„Deceniile de Pax Americana pentru Europa și Germania s-au încheiat. Nostalgia nu ne va ajuta”, a afirmat Merz, subliniind că Washingtonul își urmărește tot mai clar propriile interese strategice. Totuși, după cum recunoaște indirect chiar cancelarul german, semnalele privind schimbarea priorităților americane au existat de ani de zile, mai ales în timpul administrațiilor Trump, perioadă în care Berlinul a ales să minimizeze aceste avertismente.

Cu puțin timp înainte de întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu emisarii Casei Albe, Merz a avertizat din nou asupra riscurilor unui compromis excesiv cu Moscova, susținând că Vladimir Putin nu s-ar opri la Ucraina și ar încerca să redeseneze granițele Europei. Poziția este una dură în plan declarativ, însă vine din partea unei Germanii care, timp de ani de zile, a construit dependențe strategice față de Rusia, în special în domeniul energetic, sub o politică externă considerată de mulți drept iluzorie.

În acest context, deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu atrage atenția asupra contradicțiilor majore din discursul liderilor europeni. „Avertismentele lui Merz apar pe fondul intensificării criticilor administrației Trump la adresa Europei. Noua Strategie Națională de Securitate a SUA descrie continentul drept un spațiu în declin civilizațional, afectat de migrație, birocrație supranațională și criză demografică”, a declarat parlamentarul AUR.

Documentul strategic american este completat de declarații dure ale președintelui SUA, care a catalogat liderii europeni drept „slabi” și lipsiți de viziune. Reacțiile europene nu au întârziat, însă ele sunt fragmentate. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a transmis că Europa nu acceptă „sfaturi externe”, în timp ce poziții critice au venit și din partea președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a șefei diplomației UE, Kaja Kallas, și a premierului polonez Donald Tusk. Cu toate acestea, Germania continuă să exprime mai degrabă nemulțumiri decât soluții concrete.

Merz a reiterat ideea că Europa trebuie să devină „mult mai independentă” față de Statele Unite, susținând că nu este rolul americanilor să „salveze democrația în Europa”. Deputatul Cristina-Emanuela Dascălu subliniază însă că această retorică ridică o întrebare esențială: dacă autonomia strategică este cu adevărat urgentă, unde sunt investițiile masive în apărare, deciziile clare de politică externă și leadershipul coerent care să susțină un asemenea obiectiv?

În opinia sa, una dintre direcțiile posibile este reorientarea economiei Uniunii Europene către producția de armament și infrastructură militară. „Prin mecanisme precum SAFE și prin prezentarea unei amenințări externe constante, sectorul apărării din Germania ar putea fi revitalizat, contribuind la redresarea economiei afectate de pierderea gazului rusesc ieftin. O eventuală asumare a conducerii NATO de către Germania ar putea completa acest tablou, însă, în prezent, leadershipul rămâne mai degrabă la nivel de retorică”, a explicat deputatul AUR.

Rămâne de văzut cum vor reacționa celelalte state membre ale Uniunii Europene la o astfel de ipoteză. Acceptarea Germaniei ca lider de facto sau de iure al Europei ar putea genera consens, dar și o polarizare accentuată, adâncind faliile deja existente în interiorul blocului comunitar.

„Pentru moment, Germania practică o diplomație declarativă: deplânge sfârșitul unei ere, critică schimbările de la Washington și avertizează asupra pericolelor Moscovei, dar ezită să acționeze cu hotărârea pe care o cere altora. Europa are nevoie de independență strategică; întrebarea este dacă Berlinul este pregătit să conducă acest proces sau doar să îl enunțe, și dacă nu cumva vor apărea contracandidați în acest joc de realpolitik european”, a conchis deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu.