Consolidarea conservatorismului european: Babiš și Fico trasează o linie roșie privind Ucraina și politicile UE

Odată cu revenirea sa la putere, premierul ceh Andrej Babiš a ales Bratislava pentru prima sa vizită oficială externă – un gest cu o puternică încărcătură politică și simbolică. Întâmpinat cu onoruri militare la sediul Guvernului slovac, Babiš s-a întâlnit cu omologul său, Robert Fico, marcând începutul unei cooperări regionale consolidate și anunțând o repoziționare clară față de principalele teme sensibile de pe agenda europeană.

În concepția deputatului AUR Cristina-Emanuela Dascălu, întâlnirea de la Bratislava reconfirmă relansarea dialogului strategic dintre Cehia și Slovacia. Cei doi lideri au anunțat reluarea reuniunilor comune de guvern – prima fiind programată pentru 31 martie – precum și intenția de a revitaliza cooperarea în cadrul Grupul de la Vișegrad (V4), un format regional care și-a pierdut din influență în ultimii ani.

Cel mai clar mesaj transmis de cei doi premieri vizează războiul din Ucraina. Atât Praga, cât și Bratislava exclud livrările de arme și muniție către Kiev. Robert Fico a subliniat că Slovacia va continua să sprijine Ucraina exclusiv prin ajutor umanitar și energetic, nu prin implicare militară.

„Sunt mai bune milioane de gloanțe și mii de morți în plus? Sau este mai bine ca Slovacia să ajute cu electricitate în caz de criză energetică?”, a întrebat retoric premierul slovac, afirmând că are „o viziune fundamental diferită asupra războiului” față de majoritatea liderilor europeni.

Nici Babiš, nici Fico nu intenționează să efectueze vizite oficiale la Kiev, poziționându-se astfel în afara curentului dominant din Uniunea Europeană, care susține sprijinul militar extins pentru Ucraina.

Pe lângă dosarul ucrainean, cei doi lideri au fost în deplin acord și în privința politicilor climatice ale Uniunii Europene. Robert Fico a criticat dur agenda de reducere a emisiilor, calificând-o drept „o nebunie verde” care riscă să afecteze competitivitatea economiilor naționale.

„Mesajul transmis de la Bratislava este unul clar: suveranitatea națională trebuie să primeze, iar Bruxelles-ul are limite. Noua guvernare de la Praga își propune să apere mai ferm interesele interne și să se distanțeze de deciziile europene considerate excesive sau ideologice”, a precizat deputatul AUR.

Revenit la conducerea Cehiei pe 9 decembrie, după victoria mișcării sale ANO în alegerile din octombrie, Andrej Babiš conduce o coaliție care promite o schimbare de ton în politica externă. Miliardar și aliat declarat al președintelui american Donald Trump, Babiš a anunțat deja intenția de a reduce ajutorul pentru Ucraina și de a renunța la ceea ce el numește „abordarea belicoasă” a administrației precedente.

Pentru Babiš, mandatul său este despre „lupta pentru interesele cetățenilor cehi”, chiar dacă acest lucru presupune confruntări politice cu instituțiile europene sau ieșirea din consensul dominant de la Bruxelles.

Această consolidare a curentului conservator în Europa Centrală reprezintă o contrabalansare a tendinței globaliste promovate de majoritatea actorilor statali europeni.

Din păcate, situația din România este departe de această perspectivă conservatoare. Lipsa unei viziuni naționale, absența voinței politice și a unei politici externe proprii, alături de presiunea economică exercitată de guvernanți asupra populației, îndepărtează România de promovarea intereselor sale naționale, atât în regiune, cât și pe scena globală.

Autoritățile de la București par să ignore nevoile reale ale cetățenilor, adoptând mai degrabă rolul de executanți docili ai unor voințe externe. La nivel de statalitate și reprezentare, România lipsește din dinamica regională, menținându-se într-un consens perpetuu cu cerințele Uniunii Europene, fără inițiative proprii sau poziții ferme.

„Întâlnirea Babiš–Fico semnalează conturarea unei noi axe politice în Europa Centrală – una mai sceptică față de integrarea și federalizarea accelerată, mai rezervată în privința sprijinului militar pentru Ucraina și mai critică față de agenda verde europeană”, a concluzionat deputatul AUR, Cristina-Emanuela Dascălu.

Într-un moment în care Uniunea Europeană este profund divizată de război, tranziția energetică și viitorul suveranității naționale, poziția asumată de Praga și Bratislava ar putea redesena raporturile de forță din regiune. Rămâne de văzut dacă această alianță va deveni un pol de influență durabil sau doar o voce disonantă într-o Europă aflată în plină transformare.