CNSAS: România la Olimpiada de la Los Angeles din 1984: unul din șase membri ai delegației era informator al Securități – 60m.ro
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat pe pagina proprie de Facebook un documentce conține planul de măsuri luate pentru asigurarea supravegherii informative a sportivilor români care urmau să participe la olimpiada de Vară de la Los Angeles, din 1984. Operațiunea a fost codificată sub numele „Pacific – 84”.
Documentul este însoțit de un text explicativ, în care CNSAS detaliază contextul politic internațional în care a avut loc Olimpiada și oferă câteva repere ale „muncii de Securitate”, pentru înțelegerea mai bună a documentului. Relevant este că, potrivit unui tabel întocmit de ofițerii de securitate, din 303 de persoane propuse să facă parte din delegație, nu mai puțin de 54 erau informatori – adică unul din șase.
Iată textul CNSAS și conținutul planului de măsuri „Pacific – 84”:
Cu Securitatea la olimpiadă
Participarea României la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 rămâne cel mai important și, poate, cel mai complex moment din istoria sportului românesc. Războiul Rece se ducea pe toate planurile, inclusiv pe cel sportiv internaţional.
Alături de Iugoslavia și China, România a refuzat să se alăture boicotului condus de Uniunea Sovietică privind participarea la olimpiada de la Los Angeles. Boicotul URSS a fost o replică faţă de boicotul SUA la organizarea de către URSS a Jocurilor Olimpice din 1980.
În timp ce restul țărilor socialiste au rămas acasă, România a decis trimitirea delegației, folosind sportul pentru a-și demonstra „independența” față de Moscova.
Ediția din 1984 este, statistic, cea mai bună performanță a României din toate timpurile. Absența marilor rivali din blocul comunist, URSS și RDG, a fost fructificată din plin de sportivii români: România a obţinut atunci locul 2 în clasamentul pe medalii de aur (după SUA) şi un total de 53 de medalii: 20 de aur, 16 de argint, 17 de bronz.
Există şi o parte nevăzută a participării României la Jocurile Oplimpice de la Los Angeles.
Deși sportivii erau priviți ca niște eroi de către o lume întreagă, acasă, regimul îi vedea ca pe un risc de securitate. Acţiunea „PACIFIC-84”, cum era numită de Securitatea participarea la jocurile olimpice, arată că sportivii erau monitorizați de ofițeri sub acoperire chiar și în momentele de odihnă sau masă.
Regimul se temea cel mai tare că gloria olimpică îi va determina să ceară azil politic, lucru care s-a și întâmplat în unele cazuri de-a lungul anilor ’80. Din considerente legate de controlul politic, Securitatea a trimis ofiţeri sub acoperirea de „activişti sportivi” (orice ar însemna această titulatură) care au însoţit delegaţia sportivă. În acelaşi timp, din rândul sportivilor şi tehnicienilor fuseseră recrutaţi informatori care trebuia să raporteze ofiţerilor orice abatere de la normele eticii şi echităţii socialiste.
Astfel, din totalul de 303 persoane care erau propuse pentru formarea delegaţiei (la 18 aprilie 1984), 54 erau informatori, urmând să se încerce recrutarea altor 9. În tabelul de mai jos privind Situaţia Operativă este evidenţiat numărul informatorilor pe fiecare disciplină sportivă care făcea parte din delegaţie.
