Papa Francisc se întoarce acasă. Suveranul pontif vrea să-și viziteze ţara natală, Argentina, în 2024
Papa Francisc, care nu a mai mers în ţara sa natală, Argentina, de când a plecat la Vatican în urmă cu zece ani, a declarat că intenţionează să meargă în vizită în 2024, a informat duminică presa locală, relatează Reuters.
„Întotdeauna mi-am dorit să mă întorc”, a declarat suveranul pontif pentru ziarul argentinian La Nación.
Dacă vizita va avea loc, el va călători în Argentina la un an după alegerile generale din octombrie.
„Nu faceţi legătura între mine şi politica argentiniană, vă rog”, a mai spus liderul celor aproape 1,4 miliarde de romano-catolici din întreaga lume.
Vaticanul nu a dorit să facă pentru moment declaraţii în legătură cu acest anunţ.
Papa Francisc este primul lider al Bisericii Catolice provenit din America Latină. Deşi nu a revenit încă în Argentina, el a făcut numeroase călătorii în străinătate, inclusiv în Africa, scrie Agerpres.
Prin intermediul a două volume de aproape 1.000 de pagini, Biserica Catolică din Argentina a realizat o introspecţie şi a prezentat scuze publice fără precedent pentru atitudinea sa – despre care a spus că ‘nu a fost la înălţime’ – din timpul dictaturii militare (1976-1983) din această ţară sud-americană, informează AFP.
‘Vrem să cunoaştem adevărul istoric şi să le cerem iertare lui Dumnezeu, comunităţii argentiniene şi victimelor violenţei’, au declarat reprezentanţii Conferinţei episcopale (CEA), care a comandat acest raport, în prefaţa primului volum din ‘Adevărul îi va face liberi’, lansat în februarie.
‘Suntem conştienţi că prin numeroase decizii, acţiuni şi omisiuni, CEA nu a fost la înălţime’, a adăugat Conferinţa episcopală, care şi-a deschis arhivele în faţa a patru istorici de la Universitatea Catolică, coautori ai studiului şi care au avut de asemenea acces la arhivele Societăţii lui Isus (iezuiţi), ale nunţiaturii apostolice şi ale Sfântului Scaun.
Fără a face dezvăluiri individuale răsunătoare, dar descriind pe larg un context, pe baza unor interviuri, documente şi schimburi de corespondenţă, raportul, rodul unor cercetări de cinci ani, descrie o biserică a cărei atitudine a fost în cel mai bun caz ambivalentă faţă de junta militară ajunsă la putere în 1976.
Ierarhia Bisericii, ‘la fel ca mari segmente ale societăţii argentiniene, avea încredere în forţele armate ajunse în guvern după lovitura de stat organizată pentru restabilirea păcii în ţară’, pe fondul gherilei de inspiraţie marxistă’, au scris autorii raportului.
‘CEA a oferit sprijin – şi odată cu el o legitimizare – a guvernului de facto’, au adăugat ei. CEA a adoptat faţă de juntă ‘un ton care evita orice sugestie de beligeranţă’, chiar dacă, în acelaşi timp, ‘şi-a înmulţit intervenţiile publice pentru a reaminti principiile morale creştine şi preceptul că ‘scopul nu scuză mijloacele.
Un ‘început’ pentru dezlegarea limbilor Studiul a făcut dreptate faţă de tot ceea ce ‘numeroşi episcopi argentinieni au făcut – cu titlu personal – în favoarea deţinuţilor, celor torturaţi, exilaţi, dispăruţi, etc.’.
Raportul a publicat şi scrisori ale liderului iezuiţilor argentinieni din epocă,
