Planul REPowerEU al României conţine propuneri care nu sunt în concordanţă cu protejarea mediului, potrivit mai multor organizații
Potrivit Asociaţiei 2Celsius, în urma consultărilor publice organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), pe data de 24 martie, pentru capitolul REPowerEU, organizaţiile Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun guvernului o serie de recomandări care să răspundă urgenţei climatice, nevoilor cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică şi de dezvoltare a infrastructurii energetice pentru integrarea energiei regenerabile.
„Adoptat ca răspuns la invazia militară nejustificată a Rusiei în Ucraina, Planul REPowerEU reprezintă noua strategie a Uniunii Europene pentru reducerea dependenţei de combustibili fosili. Obiectivele planului sunt diversificarea aprovizionării cu energie, creşterea eficienţei energetice şi accelerarea adoptării tehnologiilor pe bază de surse regenerabile de energie. În sprijinirea acestor obiective, statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene până la finalul lunii aprilie un set de măsuri şi investiţii care să accelereze procesele de tranziţie energetică şi digitală sub forma unui nou capitol în cadrul Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă. Planul REPowerEU al României a fost lansat recent şi cuprinde două reforme şi şapte propuneri de investiţii pentru tranziţia energetică a ţării. Bugetul alocat acestor iniţiative este de 1,4 miliarde de euro, iar din această sumă, 740 de milioane de euro sunt destinate energiei regenerabile şi 148 de milioane de euro pentru linii de transport a electricităţii”, se arată într-un comunicat de presă.
În viziunea experţilor, în planul REPowerEU al României există şi propuneri care nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, cum ar fi construirea de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare. În plus, se propune construirea de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate.
Ultimul raport IPCC relevă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră din infrastructura existentă şi planificată pe bază de combustibili fosili vor duce la depăşirea limitei de 1,5 grade Celsius, până în anul 2035, iar „acest lucru va face ca reducerea temperaturii să fie foarte dificilă şi va genera fenomene meteo extreme, adaptarea fiind mai dificilă şi mai costisitoare”.
De altfel, IPCC estimează că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 43% până în 2030, faţă de valorile din 2019 pentru a evita depăşirea acestei limite. „Este nevoie de acţiuni urgente şi de soluţii adecvate pentru tranziţia energetică şi protecţia biodiversităţii. Nu mai putem accepta soluţii care să pună piedici obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi protecţiei mediului”, susţin activiştii de mediu.
În acest context şi cu scopul de a transforma acest capitol într-unul care să finanţeze direct oamenii şi tranziţia climatică, mai ales pe cei aflaţi în categorii vulnerabile, organizaţiile 2Celsius, Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun Guvernului o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii României.
Una dintre acestea se referă la realizarea unei scheme cu finanţare integrală a investiţiei dedicate consumatorilor vulnerabili pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă. „În prezent nu există niciun instrument de finanţare care să atenueze efectele crizei energetice asupra cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică, doar scheme suport pentru co-plata facturilor,
