Comisia de la Veneţia cere Ucrainei să reconsidere unele dispoziţii din legea pentru minorităţile naţionale. Este pusă în pericol identitatea lingvistică a minorităţilor
Fotografie de la Mathias Reding, Pexels
Legea ucraineană a minorităţilor naţionale, în noua formă, are unele dispoziţii ce necesită reconsiderare, anunţă Comisia de la Veneţia, deşi în mare parte aceasta oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale.
Astfel, experţii Consiliului Europei au formulat mai multe recomandări, printre care asigurarea corespunzătoare a dreptului de acces la mass-media în limbile minorităţilor, precum şi reconsiderarea dispoziţiilor din alte legi ce restrâng libertatea folosirii limbilor minorităţilor sau care prevăd tratamente diferenţiate ale limbilor minorităţilor.
Alte recomandări menţionează extinderea dreptului de organizare a evenimentelor în limbile minorităţilor către toate persoanele, eliminarea obligaţiei de a furniza traducerea în limba ucraineană la evenimentele publice la cererea vizitatorilor sau a spectatorilor (sau cel puţin de a o reconsideră ţinând cont de principiul proporţionalităţii), şi de asemenea sporirea certitudinii din punct de vedere legal a posibilităţii de a dispune de traducerea informaţiilor oficiale şi generale în limba minoritară, scrie Agerpres.
În 2017, Comisia de la Veneţia recomanda Ucrainei respectarea standardelor internaţionale în materie de educaţie pentru minorităţi
În prezenta opinie, Comisia nu a reexaminat în mod exhaustiv situaţia prezentă de ansamblu a protejării limbilor minorităţilor în sectorul educaţional în Ucraina. Mai precis, Comisia de la Veneţia nu a examinat Legea privind Educaţia Secundară Generală Completă, adoptată de parlamentul de la Kiev în martie 2020 şi care cuprinde modele educaţionale complete pentru minorităţile naţionale.
Luând act de hotărârea Curţii Constituţionale a Ucrainei din 2 octombrie 2019, în care aceasta estimează că prin adoptarea Legii Educaţiei statul ucrainean a creat condiţiile pentru respectarea deplină a drepturilor minorităţilor naţionale, Comisia de la Veneţia consideră adecvat să amintească principalele preocupări şi recomandări exprimate în opinia sa din 5 septembrie 2017.
Ea menţionează astfel lipsuri în ce priveşte numărul profesorilor calificaţi, manualele şcolare corespunzătoare şi metodologia pedagogică pentru predarea limbii ucrainene. În acelaşi timp, diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor pune în pericol supravieţuirea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, nivelul de cunoaştere al limbilor minorităţilor şi inclusiv identitatea lingvistică a minorităţilor. Pe de altă parte, tratamentul diferenţiat al limbilor minorităţilor, între limbi vorbite în ţările UE şi limbi ale minorităţilor care nu sunt limbi oficiale în UE, în lipsa unei justificări convingătoare, constituie discriminare.
Aceste preocupări şi recomandări rămân valabile, în măsura în care ele nu sunt soluţionate în mod adecvat prin legi speciale ulterioare.
Comisia de la Veneţia notează de asemenea că legislativul ucrainean a amânat până pe 1 septembrie 2023 implementarea completă a reformei care presupune transformarea graduală a sistemului de învăţământ în limbile minorităţilor într-un sistem de învăţământ în limba de stat. După ce pandemia COVID-19 şi agresiunea militară rusă, precum şi impactul bugetar al acesteia din urmă par să fi afectat implementarea deplină a reformei, Comisia de la Veneţia recomandă Ucrainei amânarea în continuare a implementării acesteia şi să o facă în mod explicit prin lege, reconsiderând-o în acelaşi timp pentru a ţine cont de recomandările cuprinse în opinia emisă în anul 2017.
