Ungaria își face tunel feroviar pe sud Dunăre
Ungaria face tunel feroviar pe sub Dunăre, deși 280 de investiții sunt suspendare și umblă controverse și-n jurul acestuia.
A început procedura de emitere a autorizatiei de mediu pentru construcţia tunelului feroviar de sub Dunăre care va face legătura între Kelenföld (cartier din Budapesta, în sectorul XI) şi strada Mexic (Mexikói utca) şi care trece pe sub Gara de Sud, Piaţa Széll Kálmán şi Gara de Vest. În acest sens, cererea a fost depusă la sfârşitul lunii mai în baza împuternicirii Ministerului Construcţiilor şi Transporturilor şi în numele companiei Főmterv (una din cele mai mari companii de proiectare a infrastructurii) la Oficiul guvernamental al judeţului Pesta, însă abia pe 15 iunie a fost dată publicităţii, scrie Rador. Proiectele pot fi vizate de cei în cauză până pe 17 iulie.
Costul tunelului feroviar de sub Dunăre, prezentat ca Podul Lanţurilor al secolului XXI, precum şi a investiţiilor aferente, a fost estimat la 1.300 de miliarde de forinţi, din care 221 de miliarde de forinţi ar costa construirea tunelului, iar restul ar fi reprezentat de Gara de Vest şi Gara Kelenföld, elementele căii ferate circulare interioare, baza de întreţinere şi şinele de cale ferată.
Investiție amortizată în 26 de ani
Implementarea proiectului fusese planificată anterior pentru perioada 2026-2036, astfel costurile ar fi fost repartizate pe 11 ani. Conform calculelor modelului, perioada de amortizare a investiţiei este de 26 de ani, în timp ce până în 2070 beneficiul social şi economic s-ar apropia de 4.000 de miliarde de forinţi. Conform comparaţiei cu Podul Lanţurilor, construcţia podului a înghiţit jumătate din veniturile fiscale anuale la acel moment, în timp ce tunelul de sub Dunăre şi investiţiile aferente reprezentau mai puţin de o treime din veniturile din TVA şi accize din 2021. Şi ar fi reprezentat abia 3% din resursele ciclului bugetar de şapte ani anterior al UE.
Întrebarea este când vor ajunge subvenţiile UE din actualul ciclu bugetar. Din cauza disputei prelungite a Guvernului ungar cu Bruxelles-ul, robinetele UE sunt închise pentru moment. Cabinetul Orbán a suspendat aproape 280 de investiţii publice la propunerea lui János Lázár, ministrul Construcţiilor, referindu-se la construirea tunelului amintit, precum şi la războiul din Ucraina şi la criza energetică. În luna ianuarie a acestui an, a fost anulat şi contractul pentru granturi UE de 1,1 miliarde de euro, încheiat în vederea dezvoltării Gării de Vest, pentru care Centrul de Dezvoltare din Budapesta (BFK), condus de Dávid Vitézy, a derulat atunci cu succes o licitaţie internaţională de arhitectură.
„Trebuie să coborâm puţin orizontul şi să privim în faţa noastră”, a declarat după această decizie Nándor Csepreghy, secretar de stat în Ministerul Construcţiilor şi Transporturilor. Aşa cum a spus secretarul de stat la acea vreme: „Nici tunelul care urmează să fie construit între Gara de Vest şi Gara de Sud nu are nicio realitate. Când costurile energiei electrice ale sectorului transporturilor sunt cu 300-400 de miliarde de forinţi mai mari în 2023, statul ungar nu trebuie să fie preocupat cu realizarea unei viziuni frumoase”.
