Retrospectiva ONU: Rezoluția blocată pentru încetarea focului în Fâșia Gaza, cel mai dramatic caz. Lupta cu păstrarea legitimității organizației
Află care este retrospectiva Organizației Națiunilor Unite.
Organizaţia Naţiunilor Unite a trecut printr-un 2023 foarte greu, fiind acuzată de ineficienţă politică, dar făcând mereu apel la autoritatea sa morală pentru a denunţa nedreptăţile, a cere protecţia civililor în conflicte şi a le oferi un ajutor de care depinde în multe cazuri supravieţuirea lor, scrie EFE.
Două războaie care au creat disensiuni uriaşe pe plan geopolitic au coincis anul acesta: cel din Ucraina, ”moştenit” din 2022, şi cel din Gaza, care a izbucnit pe 7 octombrie după atacul brutal al Hamas asupra Israelului, fără ca ONU să poată face ceva decisiv pentru a le pune capăt sau, cel puţin, pentru a obţine armistiţii umanitare.
Foto: Agerpres
Marja de acţiune a Consiliului de Securitate, cel mai înalt organ executiv al Naţiunilor Unite, a fost paralizată de mai multe ori pe parcursul anului 2023 de dreptul de veto pe care cinci ţări – Statele Unite, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa – îl au asupra oricăreia dintre deciziile sale.
Cel mai recent şi dramatic caz a fost blocarea de către Statele Unite a unei rezoluţii de a impune o încetare a focului în Fâşia Gaza, unde ofensiva israeliană a provocat distrugerea a 60% din infrastructură şi moartea a peste 18.000 de civili, cu nicio speranţă de încetare rapidă a ostilităţilor.
Rolul Adunării Generale
Între timp, Adunarea Generală, organismul în care cele 193 de state membre ale ONU se află pe picior de egalitate, a devenit o cutie de rezonanţă la care ajung conflictele nerezolvate în Consiliul de Securitate, fără ca acţiunile acesteia să fie mai eficiente.
Căci tocmai în Adunarea Generală izolarea marilor puteri – cum este cazul Rusiei, prin anexarea de teritorii de la Ucraina, sau al SUA, cu embargoul asupra Cubei sau politica lor pro-Israel – este cea mai evidentă.
”A sosit momentul să recunoaştem că diviziunile pe care le perpetuăm în acest forum sunt profund interconectate cu disperarea pe care milioane (de oameni) o vor simţi în afara acestor ziduri”, a declarat recent preşedintele Adunării Generale, Dennis Francis, într-un apel disperat de a căuta ”un teren comun” între ţări.
Legitimitatea ONU
În mijlocul acestei diviziuni, secretariatul general al ONU, condus de portughezul Antonio Guterres, încearcă să păstreze legitimitatea organizaţiei, singura care există cu mandatul de a menţine pacea mondială şi de a promova o lume mai bună pentru toţi, prin intermediul misiunilor sale în domeniul drepturilor omului şi al dezvoltării.
Foto: Agerpres
Cei mai mari detractori ai săi tind să fie guvernele asupra cărora se îndreaptă degetul acuzator al ONU: regimuri autoritare, belicoase, cei care încalcă drepturile propriilor lor populaţii şi, în general, oricine refuză să fie tras la răspundere pentru faptele sale.
Cel mai recent exemplu a fost dat de Israel, al cărui ministru de externe s-a deplasat la sediul ONU din New York şi, la o reuniune a Consiliului de Securitate, l-a atacat verbal şi i-a cerut demisia lui Guterres pentru că acesta din urmă a solicitat încetarea atacurilor nediscriminatorii şi disproporţionate împotriva locuitorilor din Gaza,
