Ce reprezintă acordurile de securitate pe care Ucraina le negociază cu unii dintre aliaţii săi – Analiză Reuters
Ucraina, stat aflat în război cu Rusia, discută cu un grup tot mai larg de ţări cu scopul de a conveni cu acestea acorduri bilaterale care să cuprindă angajamente de securitate. În același timp, Ucraina continuă eforturile pentru a-şi atinge obiectivul strategic de a adera la NATO şi vrea cu insistență obţinerea ajutorului militar extern necesar în faţa invaziei ruse, scrie Reuters miercuri într-o analiză despre acordurile de securitate dorite de Kiev.
Primul pas către încheierea unor astfel de acorduri e o declaraţie comună pe care statele din Grupul celor 7 ţări cele mai dezvoltate (G7) au semnat-o la summitul NATO desfăşurat în 2023 la Vilnius, text ce stipulează stabilirea unor ‘aranjamente şi angajamente de securitate pe termen lung’ cu Ucraina, care să fie negociate bilateral cu această ţară. Printre înţelegerile sugerate astfel se numără continuarea furnizării de ajutor militar Kievului, susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii şi sprijinirea apărării cibernetice.
Declaraţia subliniază şi desfăşurarea imediată de consultări cu Ucraina pentru stabilirea ‘următorilor paşi adecvaţi’ în probabilitatea unui ‘viitor atac armat al Rusiei’ asupra teritoriului ucrainean. Între timp, peste 30 de țări care susţin Ucraina în războiul cu Rusia au semnat această declaraţie întocmită de G7, care ea în sine nu este un acord de securitate în sensul celor negociate bilateral de Kiev cu statele dispuse să semneze astfel de acorduri. În viziunea Ucrainei, aceste acorduri trebuie să cuprindă angajamente de securitate concrete şi semnificative, însă ele nu trebuie să fie nicidecum un substitut al aderării Ucrainei la NATO.
‘Au existat speculaţii conform cărora dacă vom încheia suficiente acorduri de acest fel, atunci nu mai avem nevoie de aderare. Greşit! Avem nevoie de apartenenţa la NATO’, a spus Ihor Jovkva, consilier de politică externă al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost prima ţară care a semnat un acord de securitate cu Ucraina, valabil pentru o perioadă de 10 ani, Kievul sperând ca până atunci să intre în NATO. Conform guvernului de la Londra, acordul a formalizat o serie de măsuri de sprijin pe care Marea Britanie ‘le-a furnizat şi va continua să le furnizeze pentru securitatea Ucrainei, inclusiv transferuri de informaţii, securitate cibernetică, instrucţie militară şi sanitară, şi cooperare industrială în sectorul apărării’.
Potrivit aceluiaşi acord semnat cu Marea Britanie, aceasta din urmă s-a angajat să desfăşoare cu Ucraina consultări într-un termen de 24 de ore dacă aceasta din urmă se confruntă cu un nou atac din partea Federației Ruse şi să furnizeze Kievului în acest caz o asistenţă de securitate ‘rapidă şi consistentă’. Londra va oferi astfel ‘echipamente militare moderne în toate domeniile necesare, precum şi asistenţă economică; (de asemenea) va impune Rusiei costuri economice şi de altă natură’. Acordul de securitate încheiat de Ucraina cu Marea Britanie cuprinde şi anexe secrete.
‘Există anexe ale acordului, care sunt top secret. În aceste anexe definim domeniul concret, lucruri concrete, sfere concrete de aplicare.
