Planul de pace al lui Volodimir Zelenski. Rusia refuză să participe la întâlnirile de negociere
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să organizeze conferințe privind securitatea energetică și alimentară, precum și repatrierea prizonierilor de război și a minorilor deportați, între lunile iulie și septembrie. Moscova refuză însă să participe la o a doua rundă de dialog.
În rândul cetățenilor ucraineni, cuvântul „negociere” încă stârnește suspiciuni, fiind exclus din vocabularul cotidian în timpul lunilor de rezistență și contraatac împotriva invaziei rusești. Însă, la doi ani și jumătate de la începutul războiului, acest termen începe să reapară ca etapa finală a unui proces în care președintele Zelenski s-a implicat pe deplin. Liderul ucrainean, împreună cu cabinetul său, condus de Andrii Yermak, și diplomația ministrului de externe Dmytro Kuleba, dorește să accelereze următoarele etape ale planului său de pace, vizând organizarea unui al doilea summit al păcii, cu o posibilă reprezentare rusă, înainte de sfârșitul anului.
Dacă acest plan va avea succes, negocierile vor urma inevitabil. Este un puzzle dificil de rezolvat într-un moment complicat pentru armata ucraineană, aflată sub mare presiune în sectorul Donetsk, și pentru cetățenii care, potrivit unui sondaj al Centrului Razumkov, doar 44% cred că este momentul potrivit pentru negocieri. De asemenea, 61% dintre ucraineni nu ar ceda nimic din ceea ce Rusia cere, cum ar fi cedarea teritoriului, iar 84% nu ar preda provinciile ocupate Moscovei. Mai mult, 51% consideră că o condiție minimă pentru dialog este restaurarea granițelor Ucrainei la limitele din 1991, o cerință care irită Kremlinul. 66% dintre respondenți cred că o victorie militară este încă posibilă.
După mai multe întâlniri internaționale la nivel ministerial sau consultativ privind probleme de securitate în Copenhaga, Jeddah, Malta și Davos, obiectivul public al lui Zelenski pentru acest an a fost summitul păcii organizat pe 15-16 iunie în Bürgenstock, Elveția. Și a reușit. Comunicatul, semnat de 87 de susținători, prevedea progrese în trei dintre cele 10 puncte ale planului de pace al președintelui ucrainean (așa-numita Formulă Zelenski): securitatea energetică — inclusiv recâștigarea controlului asupra centralei nucleare Zaporojie, securitatea alimentară și, în final, schimbul de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni deținuți de autoritățile ruse.
În Elveția, Zelenski a exprimat dorința de a organiza o a doua întâlnire spre sfârșitul anului pentru a avansa către o „pace justă”. Kievul urmărește cu atenție ascensiunea în sondaje a candidatului republican Donald Trump și a coechipierului său J. D. Vance, care se opun menținerii ajutorului pentru Ucraina. La o conferință de presă de luni, Zelenski a prezentat pașii premergători unei noi conferințe, un plan ce include o întâlnire în iulie sau începutul lunii august în Qatar pentru a discuta probleme energetice; o alta în august, în Turcia, privind accesul liber la comerțul cu cereale prin Marea Neagră; și o a treia întâlnire în Canada, în septembrie, privind repatrierea prizonierilor de război și a minorilor deportați în Rusia.
Dacă aceste puncte vor avea succes, președintele a cerut echipei sale să pregătească un plan până în noiembrie (luna alegerilor prezidențiale din SUA) cu restul formulei de pace, având în vedere organizarea unui al doilea summit cu o stipulație suplimentară: „Cred că reprezentanții Rusiei ar trebui să participe,” a spus Zelenski luni.
