Noua tulpină a mpox îngrijorează experții: „În Africa, lucrăm orbește” — analiză Reuters
Cercetători africani care studiază noua tulpină mpox care s-a răspândit din Republica Democrată Congo susţin că virsul se modifică mai rapid decât se aşteptau şi de multe ori în zone în care experţii nu dispun de fonduri sau echipamente pentru a-l monitoriza adecvat, conform unei analize Reuters publicate marţi.
Acest lucru înseamnă că rămân multe necunoscute cu privire la virusul în sine, la severitatea infecţiilor şi cu privire la transmitere, complicând răspunsul autorităţilor sanitare, conform declaraţiilor pentru Reuters făcute de şase cercetători din Africa, Europa şi SUA.
Mpox, cunoscută anterior drept variola maimuţei, reprezintă o problemă de sănătate publică în Africa încă din 1970, dar a primit puţină atenţie până în 2022, când au existat cazuri la nivel mondial ce au determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să declare urgenţă globală de sănătate. Această stare a fost ridicată 10 luni mai târziu.
O nouă tulpină a virusului, cunoscută drept clada 1b, este din nou în atenţia internaţională după ce OMS a declarat o nouă urgenţă de sănătate.
Această tulpină este o mutaţie a cladei 1, o formă de mpox care se răspândeşte prin conatct cu animale infectate şi care a fost endemică în regiunea Congo de mai multe decenii. De obicei, mpox produce simptome asemănătoare gripei şi erupţii pe piele, putând ucide în special persoanele cu imunitate deficitară.
În Congo au fost înregistrate în acest an peste 18.000 de cazuri suspecte de infecţii cu clada 1 şi clada 1b şi 615 decese, conform OMS. Au existat şi 222 de infecţii confirmate cu clada 1b în patru ţări africane în ultima lună, la care se adaugă câte un caz în Suedia şi respectiv Thailanda, identificate la persoane care au călătorit în Africa.
„În Africa, lucrăm orbește”
„Sunt îngrijorat pentru că în Africa lucrăm orbeşte”, a declarat Dr. Dimie Ogoina, expert în boli infecţioase la Spitalul Universitar Niger Delta din Nigeria, care este preşedintele comitetului de urgenţă OMS privind mpox. El a tras un semnal de alarmă în 2017 cu privire la potenţialul transmiterii sexuale a mpox, cale de transmitere recunoscută în prezent.
„Noi nu înţelegem foarte bine focarul nostru şi dacă nu înţelegem foarte bine acest focar vom întâmpina dificultăţi în a răspunde acestei probleme în ceea ce priveşte dinamica transmiterii, severitatea îmbolnăvirilor şi factorii de risc ai bolii. Şi sunt îngrijorat de faptul că virusul pare să sufere mutaţii şi să producă noi tulpini”, a declarat Ogoina.
El a precizat că în Nigeria, tulpina cladă 2b a avut nevoie de peste 5 ani pentru a evolua suficient încât să înceapă să se transmită susţinut între oameni. Clada 1b a reuşit acelaşi lucru în mai puţin de un an.
Mpox este un orthopoxvirus, din aceeaşi familie cu virusul variolei. Secvenţierea genetică a infecţiilor cu clada 1b, care conform estimărilor OMS ar fi apărut la jumătatea lunii septembrie a anului trecut, arată că aceasta poartă o mutaţie denumită APOBEC3, o semnătură a adaptării sale la oameni.
